Litoralul românesc

Adio, Vama Veche!

Cei care credeau că mai există o speranţă pentru Vama Veche îşi pot muta gândul! Din nefericire pentru vamaioţii adevăraţi, planurile aberante ale reprezentanţilor comunităţii locale sunt pe cale de a fi realizate, făcând ca din pitorescul sat pescăresc să rămână doar o amintire. Zilele acestea se află în stadiul obţinerii ultimelor avize două planuri de urbanism, care urmează să transforme 2 Mai şi Vama Veche într-un mega-cartier de vile şi hoteluri. Această pocitanie, născută în laboratoarele primarului Urdea şi ale apropiaţilor săi, ar trebui să se întindă de la Mangalia, până la graniţa cu Bulgaria.

Un articol de Răzvan PETRE

Odată cu punerea în aplicare a acestor planuri, 2 Mai şi Vama Veche se vor uni şi vor fi înghiţite de două cartiere uriaşe de hoteluri şi case de vacanţă, mărginite de o autostradă. Această schemă ce va aduce după sine distrugerea a ceea ce a mai rămas din specificul local al celor două sate, este, în egală măsură, o capcană imobiliară. O bună parte din terenul ce face obiectul planurilor lui Urdea se suprapune peste situri arheologice, fapt ce poate face imposibilă dezvoltarea imobiliară a zonei.

Planul lui Urdea

Zona 2 Mai – Vama Veche este una din puţinele părţi ale Litoralului care nu au fost cuprinse de febra dezvoltării imobiliare. În timp ce alte localităţi cu tradiţie şi experienţă turistică s-au dezvoltat exploziv, satele de la sud de Mangalia au plătit tribut mentalităţii ţărăneşti cu care primarul Urdea şi oamenii săi au înţeles să administreze cele mai speciale staţiuni ale Litoralului. În felul acesta s-a ajuns ca Vama să fie singura staţiune din Europa secolului XXI în care turiştii îşi făceau nevoile la hazna, dejecţiile fiind „plimbate” prin centrul staţiunii, cu o vidanjă de pe vremea lui Pazvante Chiorul.

În loc să se preocupe de starea staţiunilor aflate în administrare, primarul Urdea a pus ochiul pe terenurile agricole aflate în vecinătate. Astfel, deşi Vama Veche nu are nici în mementul de faţă un plan de urbanism (de utilităţi la standardele unei staţiuni turistice nu mai vorbim…), Primăria Limanu a întreprins, încă de la începutul anilor 2000, toate măsurile necesare pentru a trece în intravilan terenurile agricole din zonă. Pentru a-i duce cu vorba pe reprezentanţii mişcării „Salvaţi Vama Veche!”, Urdea a acceptat alcătuirea de către profesionişti a unui plan de urbanism. După mai bine de patru ani, acest plan se află încă „în dezbateri” în Consiliul Local Limanu.

În paralel, Primăria a mai comandat două planuri de urbanism, zonale, pentru terenul dintre 2 Mai şi Vama Veche, respectiv pentru terenul de la sud de Vama Veche. După finalizarea acestora, Urdea a demarat procedurile de avizare. Toate aceste demersuri au fost desfăşurate pe şest, pentru ca partenerii sociali ai primăriei să nu afle nimic. În momentul de faţă, PUZ-urile lui Urdea sunt depuse la Agenţia de Mediu Constanţa, pentru a primi acordul de mediu.

Doi mai Vama Veche…

Imaginea viitoarei staţiuni ce va înghiţi Vama Veche, aşa cum se desprinde din cele două planuri de urbanism, este deplorabilă. Planurile, realizate de firma Pro Urba, din Constanţa, s-ar potrivi mai degrabă unui cartier rezidenţial la periferia unui oraş fără potenţial turistic – două spaţii verzi meschine şi pătrăţoase, câteva obiective edilitare (grădiniţe, parcări) şi un lot baban destinat construirii unui mega-hotel supraetajat. În rest, o grămadă de străzi ce se intersectează în unghiuri de 90 de grade şi o puzderie de loturi minuscule destinate construirii de case de vacanţă şi de locuinţe individuale. La limita vestică a noii staţiuni, planurile prevăd construirea unei autostrăzi, iar la sud de Vama Veche, vilele sunt planificate a se construi de la şosea, până în buza falezei. Spre deosebire de încercările anterioare de a crea un cod de construcţii care să permită păstrarea specificului local de sate pescăreşti, aceste planuri nu pun accent pe arhitectura dobrogeană, ci pe faptul că, prin realizarea lor, Vama Veche va avea, măcar în ceasul al XII-lea, un sistem de canalizare şi de alimentare cu apă. Partea cea mai urâtă a acestor planuri este că, odată puse în practică, satele 2 Mai şi Vama Veche se vor uni şi vor fi înghiţite de două cartiere rezidenţiale uriaşe. Spre exemplu, numai zona de la sud de Vama Veche însumează 80 de hectare de teren, destinate aproape exclusiv „locuinţelor individuale”. Singurul lucru care nu ne este spus, în aceste planuri măreţe, este cum se va numi noul super-cartier de vile şi hoteluri ce va lua locul celor două staţiuni – Vama din 2 Mai, sau Doi mai Vama Veche…

Capcana arheologică

Pe lângă compromiterea totală şi ireversibilă a specificului local al celor două sate sud-dobrogene, PUZ-urile lui Urdea mai ascund o problemă: Zona propusă a fi dezvoltată este punctată de importante obiective arheologice. Chiar la nord de vatra satului Vama Veche se află un sit arheologic însemnat, alături de el fiind identificate, dar insuficient explorate, încă două aşezări, datând din epoca romană şi din cea elenistică. Toate aceste situri, precum şi o serie de tumuli vizibili în peisaj, au fost trecute în Registrul monumentelor arheologice incluse în Patrimoniul Naţional. Asta înseamnă că investitorii care vor cumpăra teren la Vama Veche pentru a-şi face un hotel sau o casă de vacanţă, se pot trezi că nu pot demara lucrările de construcţie, din cauza vestigiilor ce trebuie dezgropate şi conservate, posibil chiar in situ. Pentru a ne demonstra ce înseamnă descoperirea unui sit arheologic în perimetrul unei construcţii civile, arheologii de la muzeul din Mangalia ne-au dus în apropierea sanatoriului balnear din localitate. Aici ei ne-au arătat locul în care un investitor se chinuie de doi ani să îşi facă un minihotel, dar nu poate, din cauza unei canalizări antice descoperită la săparea fundaţiilor. Deşi vestigiile nu au mare importanţă, constând doar într-un şanţ pietruit, Comisia din Ministerul Culturii care se ocupă de avizarea acestui gen de lucrări i-a pus în vedere investitorului să protejeze integral canalizarea antică, sau să îşi mute hotelul în altă parte. O altă problemă care îi pândeşte pe potenţialii investitori din zona 2 Mai – Vama Veche este reprezentată de tumuli. Prezenţi în relief sub forma unor coline, aceşti tumuli ascund adesea morminte tracice de o mare valoare arheologică. În planurile de urbanism realizate de Pro Urba sunt identificaţi nu mai puţin de 11 astfel de tumuli în perimetrul vizat de PUZ-urile lui Urdea. Totuşi, aşa cum ne-au asigurat specialiştii Muzeului de Arheologie din Mangalia, în zonă se întâmplă adesea ca tumulii să fi fost nivelaţi pentru a se putea face agricultură, deci numărul real acestor morminte antice se poate dovedi a fi mult mai mare, odată cu demararea lucrărilor de construcţii. Pentru a ne putea face o idee despre ce înseamnă descoperirea unui tumul valoros, specialiştii muzeului ne-au dus la Mormântul Princiar, descoperit în urmă cu două decenii într-un tumul aflat la cca 4 km de localitatea 2 Mai. Deşi inventarul acestuia nu s-a dovedit a fi foarte bogat, mormântul este spectaculos prin dimensiuni, arhitectură şi picturile murale din interior. Pentru a scoate la lumină monumentul s-a muncit ani în şir. Deşi movilele dintre Vama Veche şi 2 Mai nu promit a ascunde o descoperire similară, putem să ne închipuim dezamăgirea investitorului care, după ce ar cheltui zeci sau sute de mii de euro pe un lot de teren, ar fi informat că pământul său se suprapune peste unul dintre cei cel puţin 11 tumuli, a cărui explorare poate dura chiar şi cinci ani…

Partenerii sociali, lăsaţi în ceaţă

Din dorinţa de a afla ce părere au autorii mişcării „Salvaţi Vama Veche” despre planurile primarului Urdea, l-am conctactat telefonic pe Mircea Toma. Acesta ne-a declarat că nu ştie nimic despre cartierele de vile pe care Primăria Limanu vrea să le trântească de jur-împrejurul localităţii Vama Veche. Acelaşi lucru ni l-a spus şi reprezentantul local al mişcării, Cosmin Bârzan. Ei ne-au declarat că ştiau despre intenţiile primarului, începând să bănuiscă direcţiile în care acesta va dirija dezvoltarea localităţii, în momentul în care Urdea a cerut includerea zonei în intravilan.

De asemnea, i-am conctactat telefonic şi pe arhitecţii firmei Planwerk, din Cluj, care au realizat Planul de Urbanism General al comunei Limanu, prin care se stabilea un cod de construcţii strict, care să respecte specificul local şi să păstreze nealterat aspectul satelor din comună. Aşa cum spuneam şi în deschidere, acest plan nu a fost adoptat nici în prezent de CL Limanu, fapt care nu i-a împiedicat pe autorii PUZ-urilor despre care vorbim în acest articol să îl invoce. Reprezentanţii Planwerk au declarat că încă din perioada în care lucrau la Limanu, primarul Urdea şi proprietarii de terenuri doreau să dezvolte zona dintre 2 Mai şi Vama Veche, dar că nu se puteau apuca de treabă pentru că nici măcar la primărie nu era clară situaţia proprietarilor. De asemenea, nici arhitecţii Planwerk nu ştiau nimic despre PUZ-urile înaintate pentru avizare de Primăria Limanu, acestea fiind, de altfel, descoperite întâmplător de reporterii DEZVALUIRI.RO, la APM Constanţa…

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top