Parlamentarii Puterii au modificat pe șest ordonanța Guvernului Ungureanu
Zecile de mii de români care așteaptă să li se restituie (măcar în parte) bunurile și averile pierdute la jumătatea secolului trecut au suferit o nouă dezamăgire. Mai exact, Statul Român le-a dat o nouă palmă, amânând termenul la care va achita nota de plată a abuzurilor comise pe vremea Republicii Socialiste România.
Acest lucru a fost posibil prin intermediul unei manevre birocratice din Comisia Juridică a Camerei Deputaților. Aici, termenul de amânare a plăților, prevăzut într-o ordonanță a Guvernului Ungureanu, a fost modificat pe șest, cu largul concurs al parlamentarilor noii Puteri, înscăunate la jumătatea anului trecut. Termenul inițial era programat să expire la sfârșitul lui 2012, astfel încât plățile să poată fi incluse în Bugetul de Stat pe 2013. Prin modificarea suferită la Camera Deputaților, amânarea a fost prelungită până pe 15 mai 2013. În Legea Bugetului nu se vorbește nimic de despăgubiri și sunt șanse mari ca situația de anul trecut să se repete, iar zeci de mii de români să primească – în locul banilor – o nouă amânare.
Un articol de Răzvan PETRE
În încercarea de a afla care va fi capătul amânărilor, am contactat Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. După lungi căutări a unei persoane de contact (Autoritatea nu oferă publicului posibilități de a-i contacta telefonic, ci doar adresă și email), am discutat cu o persoană care nu putea da detalii. Ne-a dat, în schimb, un număr de telefon, care sună ocupat și la ora la care citiți aceste rânduri.
Vinovatul a plătit, dar victima nu și-a primit banii
Cetățenii care trebuie să primească despăgubiri în contul proprietăților pierdute se împart pe mai multe categorii. Cei mai mulți fac parte fie din categoria celor deposedați abuziv de regimul comunist, fie din cea a românilor repatriați forțat din Bulgaria, în 1940. Aceștia din urmă au fost expulzați la începutul Celui de-al Doilea Război Mondial de către regimul naționalist din această țară. Conform tratatelor bilaterale, România a încasat despăgubiri însemnate în contul proprietăților confiscate de bulgari, aceste seme urmând a fi virate către proprietarii deposedați. În schimb, regimul comunist instaurat în țara noastră a “naționalizat” banii. După Revoluție zecile de mii de români și aromâni deposedați ilegal de bunurile imobile din Bulgaria și-au cerut drepturile în justiție. Ulterior, aceste drepturi au fost recunoscute prin lege, fiind stabilint și un calendar al ratelor prin care Statul se va achita. Cum ele nu au fost respectate, iar Statul a pierdut o serie lungă de procese de restituire la Curtea europeană a Drepturilor Omului, acesta a devenit un subiect de monitorizare pentru Comisia Europeană. România a primit un termen de 18 luni pentru a pune la punct un mecanism eficient de despăgubire, dar lălăielile autorităților au făcut necesară prelungirea perioadei inițiale.
Povestea eternei amânări
Când lucrurile păreau să intre pe făgaș, a venit criza mondială. Ajuns la capătul puterilor financiare, Statul a venit cu propunerea ca, în locul banilor, păgubiții să primească acțiuni la Fondul Proprietatea. În 2010, însă, atât varianta despăgubirilor, cât și cea a conversiei în acțiuni, au picat. Statul nu mai dispunea de bani, iar la Fondul Proprietatea mai deținea sub 0,5% din acțiuni. Prin urmare, Guvernul Boc a introdus, prin lege, o amânare de doi ani a plăților. În tot acest timp, păgubiții au mai primit cîte ceva, atunci când încasările la buget au permis. Perioda de grație de doi ani a expirat în 2012, Guvernării Ungureanu pomenindu-se într-o situație fără ieșire: Deși ar fi trebuit să reînceapă plățile, acestea nu fuseseră prinse în Bugetul pe 2012, iar angajarea de cheltuieli neprevăzute în Buget e infracțiune. Prin urmare, Executivul Ungureanu a solicitat o nouă amânare de șase luni, până la sfârșitul anului 2012, pentru ca sumele să fie incluse în Bugetul pe 2013.
Copil malformat, tată necunoscut
Ordonanța lui Ungureanu a fost trimisă spre aprobare în Parlament. Dar, la scurtă vreme, Guvernul a picat, iar USL a preluat frâiele Puterii. Disputele parlamentare legate de reconfigurarea majorității, de schimbarea șefilor de Camere și de suspendarea Președintelui au făcut ca discutarea amânării propuse de Ungureanu să fie… amânată. Când proiectul de lege a intrat, în fine, pe ordinea de zi a Comisiei Juridice – surpriză! – o mână măiastră modificase textul. Astfel, în locul amânării de șase luni, solicitate de Ungureanu, apăruse un alt termen: 15 mai 2013. Conform legislației în vigoare, orice amendament adus unui proiect de lege trebuie asumat de autor. Doar că, în cazul acesta, contrat cutumei, autor nu este o persoană, ci… întreaga Comisie Juridică. Lucru, pe cât de incorect, pe atât de neverosimil, într-o perioadă în care membrii PD-L se aveau la cuțite cu cei din partea USL.
Un alt aspect ciudat este legat de numărul parlamentarilor prezenți la lucru în Comisie, în ziua adoptării modificate a proiectului de lege. Astfel, din cei 23 de membri, în Sinteza activității ni se spune că au fost prezenți doar 20 (majoritatea din partea USL), dar în raportul final ni se spune că adoptarea s-a făcut în prezența a doar 14 parlamentari (fără a se da nume).
Proiectul de lege maltratat în Comisia Juridică a ajuns în plen, unde a primit 238 de voturi “pentru” și 8 abțineri din partea parlamentarilor PD-L. Pe lista celor care s-au abținut este de notat prezența fostului Ministru al Finanțelor – Gheorghe Ialomițianu.
Se repetă povestea de anul trecut?
Șmecheria din Comisia Juridică i-a lăsat în ofsaid pe zeci de mii de cetățeni, care nu au observat modificarea textului inițial. Întrucât Ordonanța Guvernului Ungureanu genera efecte imediate, iar Legea de aprobare a ei (cu tot cu modificarea termenului) a trecut neobservată în noianul de scandaluri politice din vara trecută, românii noștri se așteptau ca noul an să le aducă banii datorați de Stat de 60 de ani încoace. Din păcate, veștile pe care le-au primit nu sunt deloc bune: la Agenția pentru Restituirea Proprietăților nu se știe nimic sigur, iar în Legea Bugetului pe 2013 nu apar sumele datorate. Se pregătește oare o nouă amânare a amânării?
