În Dobrogea sistemul de irigații a ridicat probleme cu mult înainte să apară efectele încălzirii globale.
Datele statistice arata ca în Dobrogea, de trei ani foarte multi agricultori au renuntat sa-si mai irige terenurile pentru ca nu-si scot profitul si prefera sa produca doar pentru consumul propriu.
Un articol de Andreea PAVEL
Un articol de Andreea PAVEL
Conform Legii 138/2004 privind irigatiile, toti agricultorii sunt nevoiti sa plateasca în avans 30% din taxa perceputa de stat pentru detinerea terenurilor arabile, urmând mai apoi (în cazul în care sistemul de irigatii ar functiona!) ca Societatea Nationala de Îmbunatatiri Funciare sa subventioneze irigatiile necesare, cu infima suma 390 lei/ha, în conditiile în care, dupa spusele specialistilor, irigarea unui hectar costa 1600 lei. Datele statistice arata ca în Dobrogea, de trei ani foarte multi agricultori au renuntat sa-si mai irige terenurile pentru ca nu-si scot profitul si prefera sa produca doar pentru consumul propriu. Urmarea cea mai periculoasa a acestui lucru este posibilul import al cerealelor din zone precum cele apropiate Cernobâlului. Singura solutie sustinuta de specialisti în acest caz este implicarea Guvernului prin subventia energiei electrice. De asemenea, Directia Agricola cere ajutorul urgent al specialistilor din Europa pentru decolmatarea canalelor, repararea hidrantilor si a statiilor de pompare ale SNIF-ului. Pâna una-alta, angajatii fostei societati de stat au fost trimisi acasa, echipamentele de irigatii au ajusn la fier vechi. Urmatoarea mutare “logica” în România ar fi vânzarea resturilor la un pret de nimic unui patron cinstit si cu sufletul mare, care sigur va ordona: “Sa fie apa!”. Si totul fara niciun interes!
