În timp ce patronii localurilor mici sunt amenintati cu suspendarea activitatii, localurile mari sunt lasate sa scape, sub pretextul lipsei de personal.
Un articol de ADRIAN CÂRLESCU
ANDREEA PAVEL
Purtatorul de cuvânt al oficiului pentru Protectia Consumatorului Constanta, Rodica Mocanu, a declarat ca, începând cu 15 ianuarie, OPC a luat atitudine în ceea ce priveste noua lege referitoare la fumatul în spatiile publice. Ceea ce inspectorii nu au adaugat este faptul ca în entuziasmul nestavilit de a verifica, amenda si desfiinta cât mai multe „localuri-fantoma” precum S.C. Baby World S.R.L, omit poate unele dintre numele cele mai sonore, sub pretextul initial ca „au o ventilatie mai buna”; cel mai la îndemâna exemplu fiind Carrefour. Întrebata care este criteriul dupa care se încep verificarile de acest gen, purtatorul de cuvânt a schimbat raspunsul, pe unul mai simplu: „pe zone”. Haosul de la OPC iese la iveala si prin declaratii dubioase precum: „Calculam amenzile pe care le dam în functie de cum ni se pare noua, inspectorilor, ca sta treaba cu localul respectiv, totul e la latitudinea noastra”. La simpla întrebare „Unde ajung banii strânsi din amenzi?”, Rodica Mocanu adauga spontan „Prea multe vreti sa stiti!”, urmând sa reintre în formalitati cu replica „la bugetul de stat, doar nu la noi.” Printre atâtea lucruri nelamurite, ce mai coteaza ca purtatorul de cuvânt s-a dovedit a fi incapabil pâna si sa aproximeze o suma care sa reflecte amenzile strânse anul trecut?! Cert e ca, la fel cum marturisea si Rodica Mocanu, singurele efecte pozitive ale desfasurarii activitatii OPC sunt „aplicarea amenzilor” în functie de criterii înca neclare si „închiderea temporara sau definitiva a localului”. Pâna se vor dezmetici si conducatorii institutiei si vor întelege ce implica aderarea României la UE, speram sa înteleaga macar principiul de baza al meseriei de inspector, si anume „corectarea” anumitor greseli. Acestia nu sunt platiti din banii publici pentru a încalzi amenzile unora si a le „ventila” pe-ale altora, în functie de… cum sta treaba la fata locului.
Odata cu aderarea la U.E. a mai intrat în vigoare o lege si anume L.349/2002, care prevede urmatoarele: “Prevenirea si combaterea consumului produselor de tutun prin restrângerea fumatului în spatii publice închise, prin inscriptionarea pachetelor cu produse de tutun, prin desfasurarea de campanii de informare si educare a populatiei, si prevenirea raspândirii fumatului în rândul minorilor.” În urma unei anchete, Mocanu Rodica, purtator de cuvânt al Oficiului Judetean Pentru Protectia Consumatorilor (O.P.C.) a fost întrebata de ce aplicarea acestei legi nu a avut rezultatele scontate nici la aproape doua luni de la aderare. Aceasta a marturisit cu nonsalanta ca numarul inspectorilor este insuficient pentru a-si duce la îndeplinire sarcinile într-un timp atât de scurt si “noi oricum ne ocupam de mai multe legi într-o zi”. În concluzie, OPC n-a facut decât sa grabeasca aplicarea acestei noi reglementari în acelasi stil haotic, fara sa rezolve însa nimic. Oficiali precum acestia reprezinta una dintre dovezile vii a faptului ca România a aproximat degeaba legislatia europeana, atât timp cât acestia nu fac absolut nimic pentru a urmari îndeaproape aceste noi reguli, iar institutiile de acest gen sunt departe de a se numi “pregatite” pentru astfel de schimbari.
