AJVPS eliberează buzunarele celor săraci cu duhul
Cei care iubesc mai mult să strângă în mâini o undiţă, decât o sticlă, ştiu cu siguranţă că trebuie să plătească 80 de RON pentru un abonament eliberat de Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS). Abonamentul îi scuteşte de vreo presupusă amendă. Toţi ştiu asta. Dar câţi conştientizează că respectivul act, odată eliberat, nu e valabil decât pentru Dunăre şi Marea Neagră? În rest, dacă, spre exemplu, în Dobrogea mai există vreo baltă care să aparţină Statului, deci care să nu fie revendicată de vreun şmecher, degrabă mă apuc de pescuit scuze. Concluzia: sume imense sunt strânse anual din plata abonamentelor pentru pescuit, abonamente care permit iubitorilor de peşte să tânjească la fir întins doar pe Dunăre şi mare, locuri unde oricum nu se sinchiseşte nimeni să răspândească amenzi, pentru că e tot ce a mai rămas „al nostru”.
Un articol de Andreea PAVEL
Într-o discuţie cu prietenii mei, înnebuniţi, printre altele, de tot ce înseamnă peşte sau pescuit, am avut neplăcuta ocazie să aflu că, recent, doi dintre ei au muşcat la rândul lor„momeala”. Au plătit nu mai puţin de 80 de RON fiecare, pentru a intra, chipurile, în legalitate, şi pentru a primi un permis de pescuit, eliberat de Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi. Mare le-a fost surpriza însă, când şi-au dat seama că au plătit aproape un milion de lei vechi pentru nimic! Cum? Simplu: marele permis le oferă dreptul de a pescui doar pe teritoriul constănţean al Dunării (!), acelaşi segment şi pentru Marea Neagră, şi pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, exceptând ecluza. Păi, să vedem… . Câte amenzi au pescuit amatorii pe Dunăre? Un număr la fel de “mare” cu cel al speciilor pe care le poţi prinde pe mare, exceptând guvidele.
O altă ruşine scoasă la suprafaţă în urma achiziţionării permiselor este aceea că, dacă locuieşti la malul mării şi ai vreo iubită lipoveancă şi rămâi peste noapte la ea, cu gândul că a doua zi dai la peşte, te înşeli amarnic. Mai bine rămâi şi în zori cu ea, pentru că altfel ar trebui să mai scoţi 80 RON din buzunarul şi-aşa făcut plasă, pentru a obţine un permis eliberat de asociaţia tulceană. Adică nu poţi nicicum pescui în aceeaşi apă, practic, dacă ai depăşit un metro graniţa. De când am aflat asta, tot ce îmi doresc e să văd cât mai curând un lipovean isteţ care să joace cuci cu amenzile, legănându-se cu barca între Tulcea şi Constanţa, pe o linie imaginară trasată pe Marea Neagră, ori între Constanţa şi Ialomiţa, pe-altă linie imaginară pe Dunăre.
Cum ajunge un amator în juvelnicul AJVPS?
Eram foarte curioasă să văd cum nişte oameni cu doctorate în şcoala vieţii, cu cel puţin zece ani înaintea mea, şi bărbaţi pe deasupra, au picat în plasă şi au plătit atâţia bani chiar pentru nimic. Astfel, am dat căutare pe motorul de căutare Google, folosindu-mă de cuvintele cheie „permis AJVPS”. Primele trimiteri sunt către fel şi fel de pagini care te îndeamnă la cele mai bune bălţi, fără însă a-ţi menţiona dacă respectivul luciu este sau nu acoperit de asociaţie. Pe de altă parte, la căutări similare, îţi poţi da seama cât de bine funcţionează vorba: A o lua ca „uşuratica” înainte. Ca să pescuieşti pe bălţile private, trebuie să plăteşti o taxă, normal. AJVPS prezintă acest lucru în felul următor: Dacă vrei să pescuieşti în X loc trebuie să plăteşti o taxă şi… să ai permis! Ca şi cum permisul respectiv îşi aduce vreun bonus, discount etc. Aiurea! Taxele oricum sunt foarte mari, la rândul lor, oscilând cel mai des între 50 şi 150 de RON. Şi la câte am auzit şi despre tacticile folosite de baroni pentru a-şi face reclamă şi, ulterior, nu ştiu cum se face, dar mai nimeni nu reuşeşte să prindă nimic, chiar la pomul lăudat… . Aş prefera, deci, ca de banii ăia să cumpăr nişte peşti şi să mi-i pescuiesc singură din canalizarea ce zace în faţa blocului.
Cât costă să dai la peşte, legal, în Dobrogea?
Pentru practicarea pescuitului sportiv în zone ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, începând cu 1 ianuarie 2008, membrii pescari sportivi vor achita următoarele:
– 5 lei –carnet membru pescar
– 5 lei – înscriere membru pescar nou la AJVPS
– 80 lei – cotizaţie membru pescar sau reducerea conform categoriilor prevăzute mai jos:
Categoriile de membri pescari sportivi, prevăzute în statut pentru cotizaţii 2008:
-80 lei – viza anuală
– 40 lei – 50% din cotizaţie pentru pensionari (minimum 65 ani) în baza cuponului de pensie, femei, studenţi, elevi în baza carnetului de student/elev
– 20 lei – 75% din cotizaţie pentru copii sub 14 ani
– 0 lei – 100% persoanele peste 70 ani
– 40 lei – 50% din cotizaţie pentru pescarii sportivi membrii ai altor asociaţii afiliate la AGVPS din România care fac dovada achitării cotizaţiei pe anul în curs, la asociaţia de care aparţin.
Un ordin al AJVPS menţionează următoarele:
– permisul de pescuit sportiv este nominal, netransmisibil şi valabil un an;
– pentru eliberarea acestui permis de pescuit sportiv doritorul trebuie să facă dovada calităţii de membru al unei asociaţii de pescari sportivi legal constituite, care are contract încheiat cu gestionarul resurselor acvatice vii;
– deţinătorii de permise de pescuit pot pescui în orice bazin piscicol natural (de la mare până la munte) în baza unei viniete speciale emise de CNAFP (Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol), aplicabile pe permis;
Bălţile care au tras la linguriţa şmecheriei
Ziarul DEZVĂLUIRI vă prezenta într-o ediţie trecută cum amenajările piscicole din întreaga ţară au fost privatizate mascat sub guvernarea social-democrată, în favoarea unor grupuri de interese afiliate cabinetului condus de Adrian Năstase. Baza acestei mişcări era chiar un ordin fantomă al Ministerului Agriculturii, semnat de fostul ministru Petre Daea, fără ca acesta să fie însă publicat în Monitorul Oficial. Din acest motiv, actul era nul. Prin Ordinul 267 din 10 aprilie 2003, Agenţia Domeniilor Statului a înaintat către Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol peste 100 de amenajări piscicole, cu dotări, utilaje şi terenuri anexe din 33 de judeţe, totul cu titlu gratuit. În consecinţă, societăţile piscicole la care ADS-ul era acţionar în baza aportului menţionat au luat drumul falimentului, amenajările şi luciile de apă ajungând în posesia mafiei bălţilor din anturajul lui Alexandru Bittner.
În judeţul Constanţa, bălţile deţinute până atunci de Pestom SA au ajuns pe mâna lui Dan Lucian Rusan (Oltina, Dunăreni), Ovidiu Iacob (crescătoria Mihail Kogălniceanu), Manuel Găliceanu (balta Limanu), Matei Datcu (balta Bugeac), Cristian Rafto (pepiniera Bugeac) şi Daniela şi Alexandru Stan, acţionarii din acte de la SC Complex Grup SRL (crescătoria Bugeac). Iată şi numele altor câteva bălţi concesionate până în prezent: Limanu-Hagieni (Rompetrol), Asarlac-Ciobanu (Iulian Done), Babadag (Vasile Ivanov), Corbu Mare (o asociaţie religioasă), Corbu Mic (Iulian Comănescu),Periboina (Asociaţia Sportivă aPescarilor de Răpitori, Constanţa).
