Actualitate

Reguli aberante de construcţie pentru locuitorii din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

Foto Facebook – Paul Condrat

Când autorităţile lucrează din birou, fără să ia contact cu realitatea din teren, rezultatul sunt acte normative absurde, imposibil de aplicat. Este şi cazul Hotărârii de Guvern 1516 din 2008 privind aprobarea Regulamentului-cadru de urbanism pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD), ce stabileşte condiţiile în care se poate construi pe teritoriul rezervaţiei.

Conform articolul 1, Alineatul 3, „Regulamentul are ca scop asigurarea unei dezvoltări durabile a teritoriului RBDD, cu protejarea cadrului natural şi cultural, precum şi asigurarea unei utilizări raţionale a acestuia din punct de vedere economic şi turistic, în beneficiul locuitorilor RBDD, în conformitate cu legislaţia în vigoare aplicabilă domeniilor vizate”.

În fapt, în loc să fie în beneficiul locuitorilor RBDD (aşa cum se pretinde în motivare), oamenii din zonă sunt obligaţi să respecte condiţii drastice şi costisitoare atunci când îşi construiesc sau îşi repară casele. Totodată, acest act normativ descurajează investiţiile în zonă (cu excepţia celor turistice, pe care oricum le limitează mult).

Sigur că este reconfortant pentru un turist de la oraş să admire casele tradiţionale din Deltă, dar nimeni nu s-a gândit că locuitorii de pe teritoriul ARBDD pur şi simplu nu îşi permit financiar să respecte aceste reguli de construire. La fel cum nimeni nu s-a gândit că dacă un localnic trebuie să îşi schimbe acoperişul casei de chirpici nu prea are soluţii, dacă vrea să şi respecte legislaţia: ţiglă sau olane nu poate să folosească pentru că sunt prea grele, iar stuf nu poate, pentru că puţinii meşteri care ştiau să construiască acoperiş de stuf îşi pun în valoare priceperea în Europa de Vest, pe salarii mult mai mari.

Odată cu scăderea cantităţii de peşte din Deltă, dar şi din cauza numeroaselor constrângeri la care sunt obligaţi de legislaţia de mediu, locuitorii s-au trezit fără surse de venit şi mulţi dintre tineri au plecat să lucreze în străinătate. Astfel, oamenii Deltei au fost făcuţi prizonieri la ei acasă de o legislaţie foarte atentă la protejarea mediului (uneori în mod exagerat şi ineficient), dar total indiferentă la viaţa oamenilor. Atunci când impui restricţii în activitatea unor comunităţi, trebuie să oferi în schimb nişte despăgubiri. Ceea ce statul român se pare că a uitat să facă.

Materiale scumpe sau imposibil de procurat

Conform HG 1516, locuitorii din ARBDD trebuie să respecte următoarele reguli în construcţii:

Clădirile vor avea prispa sau terasa deschisă pe minimum 50% din lungimea faţadei.

Se interzic dispunerea antenelor TV satelit în locuri vizibile din circulaţiile publice şi dispunerea vizibilă a cablurilor CATV.

La realizarea construcţiilor se folosesc materiale de construcţii traditiţonale: ciamur, chirpici, paiantă.

Pentru fundare se vor folosi piloţi din lemn bătuţi, piatră (fundaţie locală sau continuă) cu mortar de var sau cimenturi şi lianţi artificiali, precum şi alte sisteme constructive, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Tavanele se recomandă să se execute din grinzi de lemn peste care se bat scânduri şi se aşterne un strat de ciamur, iar pe dedesubt o căptuşeală de trestie cu driscuială de ciamur.

Pentru acoperire se vor utiliza materialele specifice zonei: stuf, ţiglă sau olane. Se interzic tabla zincată, azbocimentul, ţigla metalică emailata şi membranele bituminoase, cu excepţia învelitorilor-terasă orizontale.

Pentru ziduri se vor folosi următoarele materiale:

– ciamur – lut amestecat cu paie, ierburi fibroase, câlţi sau pleavă, aşezat în straturi de 20-25 cm;

– chirpici – calupuri de ciamur pus în forme şi apoi uscat, având dimensiunile 10 x 20 x 40 cm);

– paiantă;

– cărămizi;

– amestec de chirpici cu cărămidă arsă, pe fundaţie de piatră;

– piatra la zidărie nu este specifică zonei şi se va folosi doar pe suprafeţe restranse;

– zugrăvelile se recomandă a fi realizate cu var alb;

– tâmplăria ferestrelor va fi executata exclusiv din lemn;

– dotările şi amenajările cu caracter sezonier vor fi realizate din materiale naturale;

Spatiul liber dintre clădire şi aliniament va fi plantat cu arbori în proporţie de minimum 25%.”

Legislaţia alungă investitorii

În extravilanul localităţilor se autorizează numai lucrări de infrastructură şi anexe ale exploataţiilor agricole, piscicole sau zootehnice;

Pe teritoriul pe care se aplică prezentul regulament sunt interzise următoarele utilizări:

– structuri de cazare de mari dimensiuni: hoteluri cu mai mult de 20 de camere, pensiuni şi moteluri cu mai mult de 10 camere

– în intravilan: structuri şi anexe pentru creşterea şi folosirea animalelor domestice pentru agrement (herghelii, hipodrom); depozitare angro, cu suprafaţa construită mai mare de 100 m2 şi depozitare în aer liber cu suprafaţa mai mare de 150 m2;

– activităţi productive poluante de orice fel, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;”

Satul Visterna, mutat din pix pe malul bălţii, deşi el este înconjurat de pădure

Vorbeam mai sus despre acte normative făcute de unii funcţionari prin birouri, care generează situaţii aberante. Un exemplu este satul Visterna, comuna Sarichioi, prins în acest HG. Cine a fost măcar o dată în zonă poate să vadă cu ochiul liber că localitatea în cauză este înconjurată de Pădurea Babadag, la câţiva kilometri buni de luciul de apă, neavând nicio legătură cu balta. Cu toate astea, regulile de construire se aplică şi în această localitate!

Localităţile care intră sub incidenţa acestei Hotărâri de Guvern sunt:

Beştepe, Băltenii de Sus, Băltenii de Jos, C.A. Rosetti, Letea, Sfiştofca, Periprava, Cardon, Ceamurlia de Jos, Lunca, Ceatalchioi, Plauru, Sălceni, Pătlăgeanca, Chilia Veche, Tatanir, Ostrovu, Tătaru, Crişan, Caraorman, Mila 23, Jurilovca, Vişina, Sălcioara, Mahmudia, Maliuc, Partizani, Ilganii de Sus, Vulturu, Gorgova, Murighiol, Dunavăţu de Sus, Plopu, Dunavăţu de Jos, Sarinasuf, Colina, Nufăru, Ilganii de Jos, Malcoci, ictoria, Pardina, Sarichioi, Enisala, Sabangia, Visterna, Sfântu Gheorghe, Somova, Parcheş, Mineri, Valea Nucarilor, Agighiol, Iazurile.

Mihai Răzvan ROTARU

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top