COMUNICATE

17 milioane de lei, pentru consolidarea unei faleze părăsite

Apele Române şi firma de casă a PSD-ului toacă banii Statului

Deşi nu mai are fonduri pentru salarii, pensii şi indemnizaţiile de creştere a copiilor, Statul român are o grămadă de bani, numai buni de aruncat pe apa Sâmbetei. Un exemplu în acest sens este proiectul demarat de Administraţia Naţională a Apelor la Olimp. Acţiunea celor de la Ape vizează consolidarea unei zone de faleză, în dreptul căreia nu se află nici un obiectiv rezidenţial, turistic, sau de altă natură, şi care se află la un kilometru depărtare de staţiunea Olimp, în una din puţinele areale sălbatice rămase pe litoralul sudic. Deşi lucrarea, evaluată la 17 milioane RON, a fost atribuită constructorilor de la Argos SA, pe fir a apărut şi firma Lescaci Com, din Negreşti Oaş. Cunoscută pentru că este “firma de casă” a PSD Satu Mare (fiind deţinută de un apropiat al lui Ioan Mircea Paşcu), Lescaci Com este o favorită a Apelor Române, de la care a câştigat contracte pe bandă rulantă, de-a lungul şi de-a latul ţării. Firma în cauză are o istorie bogată în contracte controversate, inclusiv unul în care a încasat bani pentru lucrări pe care nu le executase.

Un articol de Răzvan PETRE

Staţiunea Olimp este împărţită în două zone: Olimp Sud – partea de staţiune propriu-zisă, cu hoteluri şi plaje; şi Olimp Nord – cu o serie de 3-4 hoteluri, un camping şi câteva hectare de pădure (încadrată, oficial, ca parc al Municipiului Mangalia). Faleza aferentă zonei Olimp Nord, la care se lucrează de zor acum, mărgineşte pădurea în cauză. Paradoxal, deşi protejarea ei este considerată „obiectiv prioritar”, faleza de la Olimp Nord este una dintre cele mai stabile, de pe tot litoralul românesc.

Un colţ de paradis, ras cu buldozerul

 Plaja de la Olimp Nord era, pentru cei care îi cunoşteau secretele, un ultim refugiu din faţa turismului agresiv. Ceva mai îngustă, în dreptul falezei, plaja se lărgea spre coada lacului Tatlageac, unde se formase un mic golf. Această zonă nu a scăpat de avântul edilitar al românaşilor, care au trântit aici o cherhana, un restaurant pescăresc cochet şi câteva vile elegante. Ultima adăugire a fost restaurantul „Împăratul romanilor”, o magaoaie de prost-gust, care a acoperit cu betoane plaja (blocând accesul turiştilor) şi care continuă să crească, de la an la an, deşi nu are nici a douăzecea parte din clienţii restaurantului pescăresc de alături.

La sud de golf, până la ultimele hoteluri din Olimp, plaja a rămas o bijuterie. Aici, apa mării ajungea până la poalele pădurii Comorova, iar zgomotul valurilor se îmbina cu ciripitul păsărilor. Puţinii turişti care descoperiseră acest ultim colţ de plajă sălbatică veneau aici pentru linişte, aer curat, plajă în poienile pădurii şi avantajul de a se bucura de cea mai curată şi cea mai liniştită zonă de îmbăiere de pe litoralul sudic.

Din păcate, toate acestea sunt de domeniul trecutului. Odată cu debutul proiectului de consolidare a falezei, constructorii au croit un drum tehnologic prin inima pădurii şi au retezat coasta dealului. Plaja a dispărut complet sub mormanele de moloz şi macadam aduse de constructori pentru a permite trecerea excavatoarelor. Faleza ce cobora lin până la ţărmul mării a fost tăiată aproape la verticală, împiedicând accesul dinspre pădure. Ceea ce fusese un colţ de paradis, s-a transformat într-o apocalipsă tehnologică.

 Cum să arunci 17 milioane pe apa Sâmbetei

Încă din 2007-2008, protejarea falezei de la Olimp Nord a fost inclusă pe lista obiectivelor prioritare ale Ministerului Mediului, alături de digurile de la Dunăre şi de prevenirea inundaţiilor pe râurile mari. Prioritatea guvernanţilor este imposibil de justificat la faţa locului. În spatele falezei Olimp Nord nu se află, cale de sute sau mii de metri, nici un obiectiv important. Faleza, în sine, nu este nimic spectaculos, ci doar o coastă împădurită, de nici 10 metri înălţime. Lucrarea de protecţie a ţărmului nu numai că nu are nici o justificare practică, ea fiind inutilă şi din punctul de vedere al eroziunii marine. Spunem asta, pentru ca faleza de la Olimp Nord pare să fie una dintre cele mai puţin afectate de acţiunea valurilor. Ca dovadă stau cazematele de beton construite de germani în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, care stau ţepene, la 60 de ani de la data edificării lor. În timp ce, în dreptul cazematelor de la Olimp, marea abia dacă a avansat cu 10 metri în 60 de ani, în zona 2 Mai – Vama Veche (zonă rezidenţială şi de interes turistic) faleza dispare, pe unele porţiuni, şi cu 10 metri pe an, fără ca cineva să se agite prea tare.

 Firma PD-L şi firma PSD – combinaţii pe marginea legii

 Lucrarea de reparare/distrugere a falezei de la Olimp Nord  a fost atribuită în 2008 firmei Argos SA din Constanţa, pentru o sumă ce depăşeşte, în bugetul iniţial, 17 milioane de lei noi. Argos este cunoscută ca fiind o firmă apropiată PD-L, lucrarea de la Olimp Nord fiindu-le cadorisită de Apele Române – vaca de muls a PNL, în toate perioadele în care aceştia au fost la guvernare şi inclusiv în perioada atribuirii contractului. Pentru ca hora politică să fie completă, autorizaţia de construcţie a fost eliberată de Primăria Mangalia, condusă de pesedistul Tusac, în proiect făcându-i-se loc, în acelaşi timp, firmei Lescaci Com, tot din sfera PSD. Aici apare şi o mică problemă – conform caietului de sarcini, lucrarea nu poate fi subcontractată. Asta înseamnă că, în momentul în care Lescaci Com va primi de la Argos dreptul de a executa o parte din lucrări şi/sau banii aferenţi, contractul de lucrări ar fi încălcat, ceea ce ar conduce, în mod natural, la rezilierea contractului şi la expulzarea constructorilor Argos şi Lescaci de pe şantier. Pentru a evita asemenea surprize neplăcute, Lescaci Com nu a fost trecută pe panoul de informare ca fiind subcontractor, ci ca „asociat”. În ciuda acestui subterfugiu, cele două firme sunt în poziţia de a-şi pierde şi contractul şi banii, în cazul în care un „om de bine” ar sesiza organele competente… .

 

Lescaci Com, la munte şi la mare

 

Lescaci Com este una din firmele deţinute de fiul (după unele surse, de ginerele) unui fost prefect de Satu Mare, prieten la cataramă cu fostul ministru al apărării Ioan Mircea Paşcu. În zonă, ea este cunoscută ca deţinând un rol central în ceea ce e numită „mafia oăşenilor” – acestă referire venind de la faptul că oraşul Negreşti Oaş are o tradiţie în a da majoritatea şefilor din administraţia sătmăreană, şi, prin urmare, şi cele mai de succes firme din judeţ – îmbogăţite prin contracte cu Statul.

Lescaci a ajuns în atenţia publicului când a fost adusă de ministrul Paşcu, tocmai de la Satu Mare, pentru a vărui, pentru un preţ de lux, o clădire miliatară din Constanţa. Deşi are ca principal obiect de activitate construcţiile de clădiri, firma Lescaci a fost reprofilată în mare constructor de drumuri judeţene şi comunale. Următorul salt în evoluţia firmei a fost intrarea acesteia în cercul restrâns al câştigătorilor de licitaţii de la Apele Române. Odată conexiunile realizate, Lescaci Com s-a abonat la valoroasele lucrări de la Ape. Deşi, teoretic, ar fi avut nevoie de tehnologie SF pentru a-şi teleporta utilajele în toate zonele în care ar fi trebuit să execute lucrări (uneori, în acelaşi timp), Lescaci Com s-a descurcat foarte bine. Firma sătmăreană a primit contracte pe bandă rulantă în Maramureş, în Moldova de nord şi de sud, în Oltenia şi Muntenia şi, mai nou, şi în Dobrogea. Numai în perioada 2008-2009, Lescaci Com a fost implicată în lucrări cu bugete totale de zeci de milioane de euro, perla coroanei fiind contractul de reparare a falezei din Eforie, câştigat în 2008, împreună cu cei 47 de milioane de lei noi aferenţi. Povestea de dragoste dintre Apele Române şi Lescaci Com a avut şi momente mai puţin fericite. Într-unul dintre acestea, Curtea de Conturi a descoperit faptul că Direcţia Apelor Prut le plătise celor de la Lescaci o sumă de bani pentru o lucrare pe care o executase, de fapt, o altă firmă (care îşi primese deja banii cuveniţi). În urma controlului, Lescaci a trebuit să renunţe la o sumă echivalentă, din datoriile pe care Direcţia Ape Prut i le mai avea de achitat.

Apele Române şi firma de casă a PSD-ului toacă banii Statului

 

17 milioane de lei, pentru consolidarea unei faleze părăsite

 

Deşi nu mai are fonduri pentru salarii, pensii şi indemnizaţiile de creştere a copiilor, Statul român are o grămadă de bani, numai buni de aruncat pe apa Sâmbetei. Un exemplu în acest sens este proiectul demarat de Administraţia Naţională a Apelor la Olimp. Acţiunea celor de la Ape vizează consolidarea unei zone de faleză, în dreptul căreia nu se află nici un obiectiv rezidenţial, turistic, sau de altă natură, şi care se află la un kilometru depărtare de staţiunea Olimp, în una din puţinele areale sălbatice rămase pe litoralul sudic. Deşi lucrarea, evaluată la 17 milioane RON, a fost atribuită constructorilor de la Argos SA, pe fir a apărut şi firma Lescaci Com, din Negreşti Oaş. Cunoscută pentru că este “firma de casă” a PSD Satu Mare (fiind deţinută de un apropiat al lui Ioan Mircea Paşcu), Lescaci Com este o favorită a Apelor Române, de la care a câştigat contracte pe bandă rulantă, de-a lungul şi de-a latul ţării. Firma în cauză are o istorie bogată în contracte controversate, inclusiv unul în care a încasat bani pentru lucrări pe care nu le executase.

 

Staţiunea Olimp este împărţită în două zone: Olimp Sud – partea de staţiune propriu-zisă, cu hoteluri şi plaje; şi Olimp Nord – cu o serie de 3-4 hoteluri, un camping şi câteva hectare de pădure (încadrată, oficial, ca parc al Municipiului Mangalia). Faleza aferentă zonei Olimp Nord, la care se lucrează de zor acum, mărgineşte pădurea în cauză. Paradoxal, deşi protejarea ei este considerată „obiectiv prioritar”, faleza de la Olimp Nord este una dintre cele mai stabile, de pe tot litoralul românesc.

 

Un colţ de paradis, ras cu buldozerul

 

Plaja de la Olimp Nord era, pentru cei care îi cunoşteau secretele, un ultim refugiu din faţa turismului agresiv. Ceva mai îngustă, în dreptul falezei, plaja se lărgea spre coada lacului Tatlageac, unde se formase un mic golf. Această zonă nu a scăpat de avântul edilitar al românaşilor, care au trântit aici o cherhana, un restaurant pescăresc cochet şi câteva vile elegante. Ultima adăugire a fost restaurantul „Împăratul romanilor”, o magaoaie de prost-gust, care a acoperit cu betoane plaja (blocând accesul turiştilor) şi care continuă să crească, de la an la an, deşi nu are nici a douăzecea parte din clienţii restaurantului pescăresc de alături.

La sud de golf, până la ultimele hoteluri din Olimp, plaja a rămas o bijuterie. Aici, apa mării ajungea până la poalele pădurii Comorova, iar zgomotul valurilor se îmbina cu ciripitul păsărilor. Puţinii turişti care descoperiseră acest ultim colţ de plajă sălbatică veneau aici pentru linişte, aer curat, plajă în poienile pădurii şi avantajul de a se bucura de cea mai curată şi cea mai liniştită zonă de îmbăiere de pe litoralul sudic.

Din păcate, toate acestea sunt de domeniul trecutului. Odată cu debutul proiectului de consolidare a falezei, constructorii au croit un drum tehnologic prin inima pădurii şi au retezat coasta dealului. Plaja a dispărut complet sub mormanele de moloz şi macadam aduse de constructori pentru a permite trecerea excavatoarelor. Faleza ce cobora lin până la ţărmul mării a fost tăiată aproape la verticală, împiedicând accesul dinspre pădure. Ceea ce fusese un colţ de paradis, s-a transformat într-o apocalipsă tehnologică.

 

Cum să arunci 17 milioane pe apa Sâmbetei

 

Încă din 2007-2008, protejarea falezei de la Olimp Nord a fost inclusă pe lista obiectivelor prioritare ale Ministerului Mediului, alături de digurile de la Dunăre şi de prevenirea inundaţiilor pe râurile mari. Prioritatea guvernanţilor este imposibil de justificat la faţa locului. În spatele falezei Olimp Nord nu se află, cale de sute sau mii de metri, nici un obiectiv important. Faleza, în sine, nu este nimic spectaculos, ci doar o coastă împădurită, de nici 10 metri înălţime. Lucrarea de protecţie a ţărmului nu numai că nu are nici o justificare practică, ea fiind inutilă şi din punctul de vedere al eroziunii marine. Spunem asta, pentru ca faleza de la Olimp Nord pare să fie una dintre cele mai puţin afectate de acţiunea valurilor. Ca dovadă stau cazematele de beton construite de germani în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, care stau ţepene, la 60 de ani de la data edificării lor. În timp ce, în dreptul cazematelor de la Olimp, marea abia dacă a avansat cu 10 metri în 60 de ani, în zona 2 Mai – Vama Veche (zonă rezidenţială şi de interes turistic) faleza dispare, pe unele porţiuni, şi cu 10 metri pe an, fără ca cineva să se agite prea tare.

 

Firma PD-L şi firma PSD – combinaţii pe marginea legii

 

Lucrarea de reparare/distrugere a falezei de la Olimp Nord  a fost atribuită în 2008 firmei Argos SA din Constanţa, pentru o sumă ce depăşeşte, în bugetul iniţial, 17 milioane de lei noi. Argos este cunoscută ca fiind o firmă apropiată PD-L, lucrarea de la Olimp Nord fiindu-le cadorisită de Apele Române – vaca de muls a PNL, în toate perioadele în care aceştia au fost la guvernare şi inclusiv în perioada atribuirii contractului. Pentru ca hora politică să fie completă, autorizaţia de construcţie a fost eliberată de Primăria Mangalia, condusă de pesedistul Tusac, în proiect făcându-i-se loc, în acelaşi timp, firmei Lescaci Com, tot din sfera PSD. Aici apare şi o mică problemă – conform caietului de sarcini, lucrarea nu poate fi subcontractată. Asta înseamnă că, în momentul în care Lescaci Com va primi de la Argos dreptul de a executa o parte din lucrări şi/sau banii aferenţi, contractul de lucrări ar fi încălcat, ceea ce ar conduce, în mod natural, la rezilierea contractului şi la expulzarea constructorilor Argos şi Lescaci de pe şantier. Pentru a evita asemenea surprize neplăcute, Lescaci Com nu a fost trecută pe panoul de informare ca fiind subcontractor, ci ca „asociat”. În ciuda acestui subterfugiu, cele două firme sunt în poziţia de a-şi pierde şi contractul şi banii, în cazul în care un „om de bine” ar sesiza organele competente… .

 

Casetă

 

Lescaci Com, la munte şi la mare

 

Lescaci Com este una din firmele deţinute de fiul (după unele surse, de ginerele) unui fost prefect de Satu Mare, prieten la cataramă cu fostul ministru al apărării Ioan Mircea Paşcu. În zonă, ea este cunoscută ca deţinând un rol central în ceea ce e numită „mafia oăşenilor” – acestă referire venind de la faptul că oraşul Negreşti Oaş are o tradiţie în a da majoritatea şefilor din administraţia sătmăreană, şi, prin urmare, şi cele mai de succes firme din judeţ – îmbogăţite prin contracte cu Statul.

Lescaci a ajuns în atenţia publicului când a fost adusă de ministrul Paşcu, tocmai de la Satu Mare, pentru a vărui, pentru un preţ de lux, o clădire miliatară din Constanţa. Deşi are ca principal obiect de activitate construcţiile de clădiri, firma Lescaci a fost reprofilată în mare constructor de drumuri judeţene şi comunale. Următorul salt în evoluţia firmei a fost intrarea acesteia în cercul restrâns al câştigătorilor de licitaţii de la Apele Române. Odată conexiunile realizate, Lescaci Com s-a abonat la valoroasele lucrări de la Ape. Deşi, teoretic, ar fi avut nevoie de tehnologie SF pentru a-şi teleporta utilajele în toate zonele în care ar fi trebuit să execute lucrări (uneori, în acelaşi timp), Lescaci Com s-a descurcat foarte bine. Firma sătmăreană a primit contracte pe bandă rulantă în Maramureş, în Moldova de nord şi de sud, în Oltenia şi Muntenia şi, mai nou, şi în Dobrogea. Numai în perioada 2008-2009, Lescaci Com a fost implicată în lucrări cu bugete totale de zeci de milioane de euro, perla coroanei fiind contractul de reparare a falezei din Eforie, câştigat în 2008, împreună cu cei 47 de milioane de lei noi aferenţi. Povestea de dragoste dintre Apele Române şi Lescaci Com a avut şi momente mai puţin fericite. Într-unul dintre acestea, Curtea de Conturi a descoperit faptul că Direcţia Apelor Prut le plătise celor de la Lescaci o sumă de bani pentru o lucrare pe care o executase, de fapt, o altă firmă (care îşi primese deja banii cuveniţi). În urma controlului, Lescaci a trebuit să renunţe la o sumă echivalentă, din datoriile pe care Direcţia Ape Prut i le mai avea de achitat.

 

 

Răzvan PETRE

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top