Macaronarii de la Enel Dobrogea o pun de un scandal cu consumatorii casnici 
În ultimele trei săptămâni, consumatorii casnici din zonele Brătianu,Viile Noi, CET şi KM 4-5 se confruntă cu o situaţie cel puţin scandaloasă. Aparaturile electrocasnice o iau efectiv razna, unele se defectează, altele se opresc din senin, graţie sistemelor de siguranţă încorporate, altele trebuie să fie resetate din jumătate în jumătate de oră, asta în funcţie de destinaţia fiecărui aparat electrocasnic în parte. Acest balamuc domestic s-a dovedit a fi cauzat de variaţiile de curent electric de pe reţeaua care aparţine companiei Enel Dobrogea. Unii abonaţi casnici, mai dotaţi cu instrumente de măsură şi cu simţ mai tehnic, au măsurat valorile curentului electric distribuit de Enel, la prizele propriilor domicilii unde îşi aveau cuplate aparaturile electrocasnice care „făceau figuri” în timpul exploatării.
Un articol de Ştefan Doru COPOŢ
Astfel, în cartierele enumerate mai sus, în funcţie de perioada din zi, sau din noapte, la prize se puteau măsura valori aproape constante ale curentului electric, de numai 160 de volţi. Cea mai ridicată valoare măsurată a fost de 192 de volţi. În consecinţă, instalaţiile cele mai sensibile, cum ar fi de exemplu centralele termice pe gaze, au luat-o razna, acestea blocându-se din jumătate în jumătate de oră. Şi în aceste circumstanţe, ne întrebăm ce anume ar fi fost în capul celor care de exemplu s-ar fi aflat sub duş, plini de săpun, şi deodată se trezeau sub un puternic jet de apă rece? Şi asta din cauză că centrala s-a oprit graţie curentului sub normele admise!
În investigaţiile făcute în teren, reporterii DEZVĂLUIRI au aflat că numai în cartierul CET şi Viile Noi, s-au defectat nu mai puţin de 24 de centrale termice, 30 de calculatoare, 9 frigidere, 16 televizoare.
Situaţia din zonele amintite este în schimb foarte bine cunoscută de cei de la Enel Dobrogea, deoarece la numărul de urgenţe 929 operatorii şi dispecerii echipelor de intervenţii spuneau: „Cunoaştem situaţia, am mai primit apeluri din zonă, o să trimitem echipe în curând să remedieze problema, etc…”. Ei bine, problema nu a fost rezolvată nici până în prezent, şi nici echipele de intervenţii nu au fost zărite în zonele amintite.
Despăgubiri există, dar lipsesc cu desăvârşire…
Anii trecuţi, mai în toată ţara societăţile de distribuţie de energie electrică s-au confruntat cu astfel de fenomene distructive la adresa bunurilor electrocasnice ale abonaţilor individuali. Dacă până în 2007, inclusiv la Constanţa, Electrica „prăjea” aparatura electrică prin variaţii de tensiune cuprinse între 170 şi 300 de volţi, acum, ce au spus ei: „Hai să reducem tensiunea ca să nu se mai plângă ăştia că le tot distrugem aparatura”. Astfel că acum variaţiile de tensiune în prezent se încadrează între 152 şi 192 de volţi. Cu toate astea, există unele prevederi care asigură consumatorul că în caz de distrugere a aparaturii electrocasnice din cauza distribuitorului de energie, acesta va primi daune. Dar şi aici, distribuitorii şi-au rezervat plăcerea de a alege dacă va plăti sau nu daunele. Conform informaţiilor puse la dispoziţie de Electrica pe propriul site de internet: „În cazurile în care se dovedeşte că şocul de tensiune a avariat aceste produse, furnizorul de energie electrică este obligat să le acorde consumatorilor despăgubiri.” Tot ei în schimb vin şi încep să intoxice consumatorul cu vechile procedee birocratice cu rostul de a determina păgubitul să renunţe la demers. „În situaţia în care şocul de tensiune a dus la deteriorarea aparatelor, primul pas care trebuie făcut este depunerea unei sesizări scrise la furnizorul de energie. Cererea se depune în cel mult cinci zile lucrătoare de la data producerii incidentului şi trebuie să conţină informaţii despre aparatul distrus şi despre condiţiile în care s-a petrecut avaria. Trebuie anexate la cerere documentele din care să reiasă că cel care a făcut sesizarea este şi proprietarul aparatului distrus. În cazul în care produsul nu a fost cumpărat de la un distribuitor autorizat, furnizorul de energie nu mai este obligat să achite despăgubiri. După depunerea reclamaţiei, furnizorul va verifica dacă în perioada indicată a avut loc o avarie în sistem. În maximum cinci zile lucrătoare, o echipă a furnizorului de energie va verifica la faţa locului dacă respectiva avarie a dus la distrugerea aparaturii conectate la priză. După reparaţia aparatului deteriorat, furnizorul de energie va returna contravaloarea remedierii produsului, iar în cazul în care este necesară înlocuirea aparatului va fi plătit costul acestuia, calculat în funcţie de vechime şi gradul de uzură.
În termen de maximum 60 de zile de la apariţia şocului de tensiune, consumatorul trebuie să prezinte facturile reprezentând contravaloarea reparaţiilor împreună cu documentele justificative. Furnizorul se angajează să deconteze facturile aferente remedierilor în termen de maximum 30 de zile de la primirea acestora”. Anul trecut, la nivelul oraşului Constanţa, Enel a despăgubit doar un abonat cu fabuloasa sumă de 1.500 lei.
UPS! Protecţia în faţa nesimţirii ENEL
Disconfortul creat de penele de curent sau variaţiile voltajului apărute în reţeaua de distribuţie pot fi eliminate dacă se utilizează un sistem de rezervă cunoscut sub denumirea de UPS (surse de alimentare neîntreruptă de energie). Sistemul UPS, care este un ansamblu format dintr-un redresor, invertor şi un număr variabil de baterii, intervine în momentul dispariţiei tensiunii în reţea, asigurând alimentarea neîntreruptă cu energie a consumatorilor casnici, precum calculatoarele, televizoarele, frigiderul etc., prin intermediul energiei înmagazinate în acumulatori.
Autonomia poate varia de la 3-10 minute până la câteva ore în funcţie de numărul de baterii. În principal, sistemele UPS se utilizează la protecţia computerelor, evitându-se astfel riscul pierderii datelor culese, dar nesalvate.
Un calculator cu monitor are nevoie de un sistem UPS cu o putere de 600 VA, iar costul acestuia este de 200 de dolari. Dacă se doreşte protejarea şi altor consumatori casnici trebuie să se dimensioneze puterea sistemului UPS în funcţie de puterile însumate ale acestora. Cu cât puterea este mai mare, cu atât sistemele UPS sunt mai scumpe. Pentru protecţia tuturor consumatorilor şi pentru funcţionarea neîntreruptă a curentului timp de câteva ore la casă, investiţia poate ajunge până la 6.000 de dolari. Când nu se dispune de un sistem UPS consecinţele pot fi tragice. De exemplu, la o casă care foloseşte cazane termice pe lemne dispariţia tensiunii din reţea duce la blocarea electrovalvei care poate duce apoi la explozie, la o centrală pe gaze, variaţiile de tensiune conduc la blocarea electrovalvulelor de by-pasare a agentului de încălzire, afectând intregul sistem de protecţie electrică a centralei. Atunci e nevoie de o autonomie prelungită, este necesar un număr sporit de acumulatori şi nu de o electronică de putere mai mare.
Sistemul UPS este un ansamblu format dintr-un redresor, invertor şi un număr variabil de baterii, care intervine în momentul dispariţiei tensiunii în reţea asigurând alimentarea neîntreruptă cu energie a consumatorilor casnici.
