Interviu

Viitorul hipermarket Carrefour se construieste peste sursa de apa a Constantei

In urma ultimelor lucrari de amenajare, La Cismea a ramas singura zona de alimentare cu apa potabila, pentru toata populatia Constantei

Amplasamentul viitorului magazin Carrefour se intrepatrunde cu zona de protectie sanitara a sursei de apa Cismea

Desi Guvernul si Directia Apelor s-au intrecut in a le da avize si norme legale moi, constructorii imping santierul Carrefour peste zona de protectie si peste limitele legii

Un articol de RAZVAN PETRE

Cismea inseamna izvor. “La Cismea” este un loc special, situat la iesirea din Constanta, spre Ovidiu. O vale larga si adanca, cu plopi si izvoare. Frumusetea acestui loc este completata de comoara aflata la zeci de metri in adancul pamantului – un zacamant de apa de cea mai buna calitate.

In termeni hidrogeologici, apa aflata in subsol este numita “zacamant”. Pentru Constanta, apa de la Cismea este un zacamat valoros: are toate calitile cerute de standardele occidentale pentru apa potabila, iar costul ei se rezuma la cheltuielile de extragere si distributie. Fara clorinare, fara ozonare, apa scoasa din pamant, la Cismea, este microbiologic pura, fiind la fel de buna, daca nu chiar mai buna, decat orice apa plata din comert. Cealalta sursa de apa a Constantei este Statia Galesu, pe Canalul Dunare-Marea Neagra, unde apa de Dunare, din canal, este captata si tratata, pentru a fi apta consumului. Chiar si asa, pana nu demult, locuitorii din partea de vest a orasului aveau un motiv intemeiat sa se planga de ea: fie supraclorinata, fie salcie, apa de la statia Galesu avea gust neplacut, cu greu putea fi numita “potabila”. Motivul pentru care nu se putea renunta la ea era legat de numarul de pompe aflate in functiune la sursa Cismea si de aductiunile de apa dinspre aceasta sursa si cartierele sus-numite. Alimentarea lor cu apa ar fi fost foarte dificila. Un semnal de alarma a fost tras in primavara lui 1999, cand, datorita inundatiilor de primavara, pe Dunare, statia de captare Galesu a fost inchisa, pentru a preveni o eventuala epidemie. Distributia apei a fost rationalizata pe intervale orare, in unele cartiere. Prin urmare, in 2003, autoritatile au luat decizia realizarii unei aductiuni Cismea-Palas, care sa previna asemenea probleme. In prezent, mai mult de 90% din apa distribuita de RAJA in Municipiul Constanta provine din sursa Cismea, fiind apa de adancime, pura si rece. (foto: muncitor pe santier scotand apa din conducta magistrala)

Santierul Carrefour

La iesirea din Constanta, spre Ovidiu, la marginea orasului, se afla sursa de apa Cismea A. Urmeaza apoi un teren agricol, si, inspre cartierul de vile Boreal, sursa Cismea B. Simultan cu receptia lucrarii care asigura apa potabila pentru tot Municipiul, aici a aparut un santier. Urmeaza sa se construiasca un supermarket Carrefour, depozitele si spatiile de parcare aferente, intinse cat vezi cu ochii inspre camp, si asezate taman langa sursele de apa ale orasului. La mai putin de 20 de metri de santier incepe zona de protectie sanitara a sursei Cismea B. Cladirile care adapostesc pompele de apa sunt aliniate pe camp, dupa reguli stiute numai de hidrologi. In jurul lor, pamantul lasat necultivat este acoperit de iarba deasa. Trecerea de la aceasta parcela verde, la terenul ocupat de santier este ca prabusirea in iad: Maluri de pamant create de buldozere, gropi de 15 metri sapate de excavatoare in coasta dealului si huruitul utilajelor te lasa nauc. Pare ca Omul si Masina au pornit un razboi crud impotriva Naturii. Dincolo de aspectul poetic, suprarealist, realitatea este trista, dezamagitoare, si tipic romaneasca: legile, asa cum sunt ele, sunt calcate in picioare de cei care vor sa se inavuteasca, iar protejarea naturii si a resurselor sale devine o poveste de adormit copiii.

Guvernul ii da o lege favorabila, dar constructorul nu o respecta

Normele in vigoare precizeaza doua tipuri de captari de ape de adancime: Cele care au si cele care nu au zona de protectie sanitara. Conform planului de management al bazinului hidrografic, toate sursele de apa de adancime din Dobrogea au zona de protectie sanitara. Cismea B se inscrie in categoria surselor de apa cu regim sever de protectie sanitara. Asta pe hartie; caci in teren, cei 50 de metri minimum in amonte de sursa, unde ar trebui sa se termine zona de protectie, vin undeva pe santierul Carrefour. Mai mult, legea prevede un minimum de 10 metri de zona de protectie cu regim sever fiecarei statii de pompare. Dar, asa cum puteti vedea in fotografia alaturata, parcarea, utilajele si spatiile de cazare ale muncitorilor sunt, practic, lipite de peretii unei statii. Aceste norme nesocotite de societatile care efecteaza lucrarile de constructie a supermarketului Carrefour sunt prevazute in HG930/2005. Aceasta hotarare de Guvern emisa la nici o luna de la demararea lucrarilor la Carrefour Constanta, copiaza, cuvant cu cuvant, prevederile unei hotarari din 1997. Singurele modificari sunt 2-3 adaugiri insignifiante, si cateva omisiuni care vin ca turnate pe proiectul aflat acum in desfasurare la marginea Constantei. Astfel, din textul Hotararii sunt eliminate pasajele privind interdictia amplasarii de santiere, depozite, cai de rulare, linii de garare, parcari. O alta modificare notabila este inlocuirea limitei minime de 30 metri cu protectie severa de la conductele de aductiune, cu sintagma “10 m de la generatoarele exterioare(sic! n.r.) ale acestora”. Desi Hotararea are un glosar, termenul pretentios “generator exterior” nu este explicat nicaieri. Acest dubios act legislativ, facut in favoarea Carrefour si a firmelor care executa lucrarea, a trecut fara consultarea ministrilor PD ai mediului si administratiei; singurul ministru care isi pune semnatura pe textul de lege este Codrut Seres, cel care raspunde de industrie si comert, si care a devenit faimos pentru gafele sale, atat in declaratii, cat si legislative.

Oricat de favorabila ar fi legea, constructorii Carrefour nu se mai obosesc sa o respecte. In perimetrul santierului, aproape de sosea, este situat putul 12. La RAJA, in scripte, acesta este corect protejat si imprejmuit. Mai mult, constructorii supermarketului au dat asigurari ca vor lucra in jurul putului, fara a-l periclita in vreun fel. Pe santier, insa, amplasamentul este ravasit si arat de lamele buldozerelor, cladirea abia se vede de malurile de pamant, iar gardul de imprejmuire care delimita perimetrul de protectie este distrus(vezi foto). Incalcarea cea mai flagranta, atat a normelor legale, cat si a logicii organizarii teritoriului, este cea legata de amplasamentul conductei de aductiune. Practic, peste nu multa vreme, intre oras si sursa Cismea B, peste conducta de alimentare cu apa a peste 300.000 de oameni, va trona un falnic Carrefour. Deocamdata, singurii oameni care au acces la conducta de aductiune sunt muncitorii de pe santier care, insetati, beau apa direct din magistrala. Pare greu de imaginat o interventie la magistrala de apa a Constantei, in care RAJA sa ceara voie de la patronii unui supermarket pentru a-si face treaba. Dar peste un an, doi, aceasta va fi realitatea – conducta de apa a orasului va trece la 4 metri sub standul de jucarii…

Directia Apelor da avize pentru lucrari reduse la scara…

In incercarea de a afla punctul de vedere al autoritatilor in legatura cu lucrarile efectuate pe santierul din marginea orasului, am contactat Directia Apelor Dobrogea-Litoral, care are in patrimoniu corpul de apa subterana. Aici am aflat ca firma care executa lucrarile a abordat Directia pentru o consultanta, si a si obtinut un aviz pentru evacuarea apelor uzate la canal si a apelor pluviale in Lacul Siughiol. Nici o vorba despre conducta ce subtraverseaza amplasamentul viitorului supermarket, nimic despre zonele de protectie incalcate, sau despre activitatile ce risca sa puna in pericol integritatea stratului acvifer. Modul in care Directia Apelor s-a executat si a emis prompt avizul nu este deloc surprinzator, daca tinem seama ca Presedintele Comitetului de Bazin (organ superior al directiei apelor) este nimeni altul decat prefectul Danut Culetu. Asa cum aratam intr-un material anterior, fratele prefectului, Gheorghe Culetu, este unul dintre principalii beneficiari ai lucrarii de pe santierul Carrefour, prin firma sa, Amerom. Ca o ultima nota de ridicol, buna cel mult sa certifice acordarea “din burta” a avizului, in raspunsul Directiei Apelor se precizeaza: “Specialistii hidrologi si hidrogeodezi din cadrul DADL au constatat ca lucrarile de constructie sunt la maximum 1,5 m”. Pentru specialistii miopi ai DADL, alaturam o fotografie in care sa vada ca sapatura nu e decat de vreo zece ori mai mare decat au vazut-o ei.

Constanta are doar o sursa de apa; si legi care sa o protejeze. Din pacate, legile sunt nesocotite, iar peste si pe langa sursa a aparut un proiect de constructie. In cel mai rau caz, cand constructia se va termina in 2008, intre Cismea A si Cismea B, va sta mandru Carrefour D. D, de la Dezastru.

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top