07 Septembrie 2009Fostul negociator-sef al Romaniei cu Uniunea Europeana afirma ca dezbaterile privind nominalizarea candidatilor romani pentru Bruxelles trebuie sa se incheie la sfarsitul acestei luni.Vasile Puscas spune ca ii este foarte greu sa negocieze cu partenerii din UE din cauza anului electoral. „N-ar dauna defel imaginii PSD daca pragmaticilor de la Cluj li s-ar acorda aceeasi pondere precum baronilor de Teleorman, Constanta sau Vrancea. Un gest si mai judicios ar fi, desigur, cel al nominalizarii lui Puscas pentru postul de comisar european al Romaniei – pe cat posibil, in vederea obtinerii unui portofoliu din segmentul economic. Iar PDL ar fi bine sfatuit sa sustina un asemenea candidat, deoarece Romania ar avea rara ocazie sa demonstreze Europei ca politicienii ei mai stiu si altceva decat sa se galceveasca non-stop“, scria istoricul britanic Tom Gallagher, saptamana trecuta, in ziarul „Romania libera“.
Vasile Puscas nu vrea sa pledeze pro domo. Dar are propria parere…
07 Septembrie 2009Fostul negociator-sef al Romaniei cu Uniunea Europeana afirma ca dezbaterile privind nominalizarea candidatilor romani pentru Bruxelles trebuie sa se incheie la sfarsitul acestei luni.Vasile Puscas spune ca ii este foarte greu sa negocieze cu partenerii din UE din cauza anului electoral. „N-ar dauna defel imaginii PSD daca pragmaticilor de la Cluj li s-ar acorda aceeasi pondere precum baronilor de Teleorman, Constanta sau Vrancea. Un gest si mai judicios ar fi, desigur, cel al nominalizarii lui Puscas pentru postul de comisar european al Romaniei – pe cat posibil, in vederea obtinerii unui portofoliu din segmentul economic. Iar PDL ar fi bine sfatuit sa sustina un asemenea candidat, deoarece Romania ar avea rara ocazie sa demonstreze Europei ca politicienii ei mai stiu si altceva decat sa se galceveasca non-stop“, scria istoricul britanic Tom Gallagher, saptamana trecuta, in ziarul „Romania libera“.
Vasile Puscas nu vrea sa pledeze pro domo. Dar are propria parere despre cum ar trebui sa decurga nominalizarea candidatului roman pentru Comisia Europeana.
Ion M. Ionita: Domnule ministru, am vazut declaratii entuziaste ale Frantei legate de sustinerea unui comisar roman pentru agricultura. La noi sunt inca discutii si consensul asupra lui Dacian Ciolos pare sa vina doar dintr-o anumita zona a coalitiei. Dumneavoastra ce informatii aveti?
Vasile Puscas: Ca exista o discutie referitoare la viitorul comisar este un lucru bun. Noi nu am fost obisnuiti sa purtam asemenea dezbateri. Daca facem Europa cetatenilor, atunci cetatenii trebuie sa fie implicati. Eu, personal, sunt convins ca in cele din urma, avand in vedere si experienta noastra din 2006-2007, ar fi benefica sustinerea consensuala a unui candidat.
Ovidiu Nahoi: Dar exista consens acum?
Acum exista dezbateri, pe care le cunoasteti foarte bine. Dar, cand se ia decizia, aceasta trebuie sa fie consensuala.
I.M.I.: In cat timp ar trebui sa se decida consensul?
Ar trebui sa stim la mijlocul acestei luni daca presedintele Barroso va obtine investitura Parlamentului European. De atunci, presedintele Comisiei va lucra la constructia echipei sale. Logic, de aici as deduce ca pana la sfarsitul acestei luni noi ar trebui sa terminam dezbaterile. Nu vreau sa se spuna ca pun eu bariere la dezbateri, dar cred ca pana atunci ar trebui sa avem o sustinere consensuala.
O.N.: Va referiti, fara multa placere, la precedenta numire a comisarului roman, cand primul candidat a fost respins. Inca mai conteaza acel episod in felul in care suntem perceputi?
Perceptia asupra Romaniei, atat in Uniunea Europeana, cat si la noi acasa, aceasta a fost: ca tot ce s-a intamplat atunci a fost rezultatul actiunii unor interese personale, de grup sau de partid si mai putin al unei gandiri despre ce trebuia sa faca Romania. Imi doresc sa nu uitam acea experienta si sa nu o mai repetam.
I.M.I.: Care ar fi mecanismul politic pentru desemnarea candidatului ?
La noi nu exista o cutuma, dar, oricum, Guvernul este cel care face desemnarea. Guvernul nostru este un produs al aranjamentului de coalitie. Asadar, la nivel politic, ar trebui ca in coalitie sa se ajunga la o solutie comuna, care sa fie preluata de Guvern. Avand in vedere faptul ca desemnarea priveste si politica externa, va fi consultat si presedintele Romaniei. Iar propunerea va fi trimisa presedintelui Comisiei. De obicei, presedintele Comisiei Europene poarta apoi discutii, negocieri cu statele membre. Si se negociaza foarte intens.
I.M.I.: Dar cum se va face desemnarea, omul inaintea portofoliului sau invers?
Si aici exista abordari diferite. Personal, cred ca ar trebui sa mergem cu o propunere multipla, de cel putin trei – atat ca optiuni pentru portofolii, cat si pentru persoane. Si, iarasi v-o spun ca opinie personala, e bine sa avem in vedere ca viitoarea comisie s-ar putea sa aiba cinci-sase portofolii diferite fata de formula actuala. S-ar putea deci sa mergem acolo cu trei oameni care sa se nimereasca exact pe cele cinci-sase portofolii care se vor modifica.
O.N.: PSD nu il sustine pe Jose Manuel Barroso pentru un nou mandat in fruntea Comisiei Europene?
Nu am auzit o asemenea discutie in PSD, daramite de vreo formulare de decizie.
O.N.: Ce ati spus atunci cand ati citit articolul istoricului britanic Tom Gallagher din ziarul „Romania libera” in care erati, mai mult sau mai putin, propus drept candidat pentru Comisia Europeana?
Tocmai datorita faptului ca numele meu a fost vehiculat de presa, am evitat sa intru in aceste dezbateri. Nu vreau sa se spuna ca pledez pro domo. Dar sa stiti ca in momentul de fata se pune in discutie nu numai ce fel de reprezentant vom trimite acolo. Noi ar trebui sa discutam mai mult si despre modul in care vor functiona institutiile europene. Si mai ales despre modul cum Romania va participa la structurile de decizie in cadrul institutiilor Uniunii Europene.
„Momentul 2006“
Numirea primului comisar din partea Romaniei a generat un scandal politic. In 2006. Guvernul Tariceanu l-a numit initial drept candidat pe Varujan Vosganian. El si-a retras candidatura, la 28 octombrie, pe cand astepta sa fie confirmat de Comisia Europeana.
Vosganian a invocat o campanie negativa pornita in tara, unde un ziar central l-a acuzat ca ar fi fost colaborator al Securitatii – acuzatie nedovedita ulterior. Agentia France Presse sustinea ca Jose Manuel Barroso, ar fi respins candidatura lui Vosganian inainte de aparitia dezvaluirilor pentru ca nu ar fi fost un candidat potrivit. Ulterior, Guvernul a inaintat candidatura fostului negociator-sef Leonard Orban, care a primit portofoliul pentru multilingvism, considerat de unii comentatori ca fiind de „categoria a doua”.
„Putem spera la un portofoliu de influenta“
I.M.I.: Fostul premier Calin Popescu-Tariceanu spunea, in momentul aderarii la UE, ca obiectivul Romaniei este sa devina a saptea putere europeana, potrivit ponderii teritoriului si a populatiei. Suntem mai aproape astazi de acest obiectiv?
Criteriul teritorial si cel demografic au un anumit rol in Uniunea Europeana, atunci cand se cuantitica puterea de vot a unei tari in functie de volum. Dar cand este vorba de a gasi solutii anumitor probleme, aici nu te gandesti doar la volumul tau, ci la capacitatea de a influenta decizia. Asa ca aici este o discutie despre influenta si interes. Influenta este un mijloc de a ajunge la interes.
Va dau un exemplu: statul Luxemburg are, demografic si teritorial, un volum mult mai mic decat Romania. Cu toate acestea, are o capacitate recunoscuta de influenta in UE. Cum? Prin oameni, prin modul cum functioneaza institutiile, prin predictibilitatea acestora. In felul acesta, fiecare stat din UE se preocupa sa aiba parteneri strategici si sa fie capabil, prin influenta, sa realizeze diferite aliante ad-hoc, in functie de interes.
O.N.: Noi, la ora actuala, avem asemenea parteneri strategici?
In momentul de fata, din cate vad si simt, Romania este pe cale sa-si dezvolte asemenea parteneriate. Recent, presedintele Basescu a numit Franta si Polonia ca parteneri strategici. Dar nu inseamna ca sunt numai acestea. Trebuie tinut cont tot timpul ca sunt 27 de state.
I.M.I.: Unde ar putea spera totusi Romania, in cadrul Comisiei Europene?
Eu cred ca Romania poate spera la un portofoliu de influenta.
O.N.: Nu neaparat agricultura?
Poate ca agricultura ar fi mai degraba un portofoliu de interes.
O.N.: Puteti fi mai putin eliptic?
Nu. V-am spus ca am fost mentionat de presa si exista tentative de a se promova anumite persoane. Nu vreau sa o fac eu, in ceea ce ma priveste.
Afara din Guvern?
O.N.: De cand am vorbit sa avem interviul si pana acum, cand ne-am intalnit, m-am tot gandit daca nu cumva, intre timp, veti fi devenit deja fostul ministru pentru Afaceri Europene. Mai precis, ma gandeam ca era posibil sa va dea afara din Guvern, nu pe dumneavoastra personal, ci intreg partidul. Dumneavoastra v-ati gandit la asta?
Nu, pentru ca nu mi se pare ca exista un motiv pentru asa ceva. In Guvern se discuta constructiv, se discuta pe proiecte. Pe mine ma intereseaza ce face guvernul, ce fac ministrii conform angajamentelor din tratatul de aderare.
O.N.: Ministrul francez al Afacerilor Europene, dl. Pierre Lellouche, a venit in iulie la Bucuresti foarte suparat in legatura cu infractorii si cu cersetorii romani de la Paris. El a propus un grup de lucru pentru a gasi solutii de repatriere, in conformitate cu legislatia europeana. Care este situatia cu acel grup de lucru?
Cred ca a fost o idee a domnului Lellouche si mai cred ca e bine sa fie discutate aceste lucruri. Dar nu am cunostinta sa existe o decizie in acest sens. Guvernul a constientizat aceste probleme si ati vazut ca Ministerul de Interne a trimis in diferite locuri din Europa mai multi reprezentanti ai politiei care sa incerce sa rezolve toate aceste probleme, aplicand legile tarii-gazda. In situatia in care exista deja o matrice de imagine, eforturile noastre in mod sigur vor fi mai consistente.
„Criticile din Parlamentul Olandei nu trebuiau sa ne ia prin surprindere“
O.N.: Ce ati spus atunci cand ati auzit de rezolutia critica a Camerei Reprezentantilor de la Haga privind situatia justitiei din Romania?
Conform procedurii olandeze, care este foarte diferita de a noastra, Guvernul este obligat sa informeze Parlamentul in ceea ce priveste decizii de vot sau decizii in privinta negocierilor cu state membre. Asadar, nu era o surpriza din acest punct de vedere.
I.M.I.: Dar a parut o surpriza pentru Ministerul nostru de Externe.
Nu am exact datele dupa care s-a lucrat la Ministerul Afacerilor Externe. Dar din experienta mea de negociator-sef stiu ca aproape pentru fiecare capitol mergeam sa discut, in cazul Olandei, cu partidele parlamentare, apoi cu comisiile parlamentare si abia apoi mergeam la Guvern.
Exista si alte state cu proceduri asemanatoare, in care dezbaterea parlamentara este foarte importanta. Olanda a fost realmente o sustinatoare a procesului de reforma in domeniul justitiei. Or, in ceea ce priveste raportul din iulie referitor la mecanismul de cooperare si verificare, este clar ca mai avem multe de facut. Va rog sa ma credeti, in legatura cu acest subiect, multe state membre precum si autoritatile de la Bruxelles sunt deja suprasaturate. Ca sa fii un membru credibil trebuie sa functioneze statul de drept.
O.N.: Si din Germania am primit semnale asemanatoare, acum cateva luni. Avem o problema cu spatiul german?
Da, pentru ca si Germania, inca din 2002-2003, ne-a sprijinit cu expertiza in realizarea proiectelor legislative si a reformei. Au investit in functionarea statului de drept in Romania, pentru a deveni un stat puternic si credibil in Uniunea Europeana.
I.M.I.: A facut bine ministrul Cristian Diaconescu ca s-a dus pana la urma in vizita in Olanda?
Da, pentru ca dialogul rezolva problemele. Uniunea Europeana este o negociere permanenta, 24 din 24 de ore. Si intre statele fondatoare ale Uniunii exista discutii acerbe pe anumite teme, dar nu inseamna ca ridica steagul bataliei si cheama ostile.
