Interviu cu fostul senator Gheorghe Dumitraşcu, cel care a susţinut înfiinţarea unor universităţi private la Constanţa
Scandalul “diplomelor false” de la Universitatea Spiru Haret pune în discuţie întregul sistem universitar particular şi chiar de stat din România. În spatele abordărilor politice şi penale, prezentate pe toate canalele media, rămâne problema de fond: calitatea învăţământului din România. În ultimii ani, toţi miniştrii educaţiei s-au lăudat cu reforme, au făcut schimbări pripite în programele de învăţământ, au schimbat regulile examenelor de admitere şi absolvire pentru toate ciclurile de învăţământ. Cu toate acestea, rezultatele întârzie să apară, iar acest lucru este evident la absolvenţii universităţilor (private sau de stat), nepregătiţi pentru cerinţele angajatorilor.
O mulţime de universităţi private neacreditate sau secţii fantomă ale unor universităţi de stat (înfiinţate sub formă de învăţământ la distanţă, în alte oraşe decât universitatea-mamă) au fost tolerate ani de-a rândul de autorităţile statului. Aici s-au produs bani mulţi şi au primit diplome o sumedenie de angajaţi fără studii ai autorităţilor locale. Nu în ultimul rând, aceste universităţi au fost ajutate de politicieni, care au primit bani pentru campanii şi chiar locuri de muncă la “catedre” pe care le frecventau mai mult sau mai puţin.
Un articol de Adelina PĂDURARU
Am stat de vorbă cu senatorul Gheorghe Dumitraşcu, un bun cunoscător al învăţământului de stat şi privat. L-am ales pentru că este profesor universitar şi a sprijinit înfiinţarea mai multor universităţi private din Constanţa şi pentru că nu mai face politică în prezent, deci poate privi cu detaşare fenomenul. Gheorghe Dumitraşcu a vorbit tranşant despre imixtiunea politicului în universităţi. Cunoscut ca un om “de stânga”, Dumitraşcu a criticat obsesia pentru profituri uriaşe a şefilor universităţilor private, calitatea slabă a învăţământului din România şi lipsa unei viziuni, a unei paradigme educaţionale.
Gheorghe Dumitraşcu (n. 25 sep. 1939) a fost senator român din 1990 până în 2000, pentru FSN, PDSR, iar apoi independent. A activat Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, şi în Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă.
Reporter: De la revoluţie încoace, cum apreciaţi calitatea învăţământului românesc în general şi cel universitar în special: într-o continuă evoluţie, într-o continuă involuţie sau cu suişuri şi coborâşuri permanente?
Gheoghe Dumitraşcu: Aş spune mai degrabă cu suişuri şi coborâşuri, mergând spre descalificare. Citeam un interviu al Anei Blandiana despre o anumită universitate din Paris. Culoarele erau ocupate de studenţi în plăpumi de dormit, în semn de protest. Este clar însă o continuă prăbuşire, iar România ar trebui să se ridice la nivelul ţărilor nordice în materie de învăţământ. Dispariţia unei personalităţi duce la dispariţia unui anume echilibru în acea instituţie.
Reporter: Care ar fi cauza sau cauzele acestui fenomen?
Gheorghe Dumitraşcu: Sunt două cauze: Evoluţia societăţii capitaliste, despre care însăşi Papa spunea că este un eşec al omenirii şi cea socialistă, care crede că omul poate evolua doar într-o societate aparte. Mai greşită este însă cea capitalistă. România se ghidează după sistemul american, în care iniţiativa parlamentară primează. Nu statul interesează, ci industria. Astfel, calificarea este total descalificată în faţa politicului.
Reporter: Diplomele false sunt de mai multe feluri: obţinute fără să existe o frecvenţă reală (cazul de la Iaşi), obţinute prin bunăvoinţa conducătorului de licenţă, prin frauda singulară a studentului. În România diplomele false reprezintă un fenomen?
Gheorghe Dumitraşcu: Este o chestiune foarte simplă. Universităţile particulare sunt un câştig, însă se pune problema cadrelor didactice, a profiturilor, a oamenilor de afaceri. Putem vorbi de un procent de masă. Sunt destui care iau bacalaureatul dupa licenţă. În genere, România este un stat fără autoritate. Uneori au fost cazuri în care la universităţi se prezentau persoane angajate în diverse instituţii publice, pentru a-şi da licenţa şi beneficiau de un tratament “regesc”. Se primeau sume virate chiar înspre Ministerul Învăţământului.
Reporter: De ce după 1989 au apărut atâtea universităţi neacreditate şi care au fost lăsate sa funţioneze?
Gheorghe Dumitraşcu: Absolvenţii din ziua de azi nu sunt absolvenţi de facultate, ci absolvenţi de partid. Sunt licenţiaţi de restaurant, licenţiaţi din aparatul de stat economic, licenţiaţi patroni, licenţiaţi patroni de localuri de noapte. Spirul Haret este blindat cu cadre didactice. Şaguna este blindată cu oameni politici. Sunt diplome prin bani şi nimic mai mult. Poate se va lichida situaţia din interior, precum spunea Ministrul Învăţământului, pentru că mulţi vor tinde poate să devină miniştri. Nu se pot însă anula imediat toate aceste diplome, este corect sa fie rejudecate. Până la urmă, un examen legal înseamnă diplome legale.
Reporter: Credeţi că este nevoie de o reformă fundamentală în învăţământul românesc? Mă gândesc la regulamente pentru elevi şi pentru studenţi, care să oblige la disciplină, la obţinerea de rezultate dar, şi la un cod deontologic al profesorului, în felul Jurământului lui Hipocrate?
Gheorghe Dumitraşcu: Implicarea politicului în învăţământ este parazitară. Acesta se descalifică şi se autodescalifică. Dupa părerea mea, este poate cel mai prost guvern de la ’59 încoace. Un astfel de regulament pentru elevi şi pentru studenţi va fi dat de un guvern al personalităţii. Însă din punct de vedere al pregătirii suntem egal cu zero. Înainte, oamenii erau mai pregătiţi. Comuniştii, oricât ar fi de criticaţi, răspundeau pentru faptele lor. Am întâlnit cazuri în care existau oameni cu doctorate în S.U.A şi Franţa, înainte de ’90. Mi se pare imposibil. Spiru Haret nu a greşit numai prin lăcomie, ci şi prin examenele tip grilă. Acelea nu sunt examene.
Diplome universitare, pe bandă
Anchetatorii au descoperit cinci persoane, între care şi doi foşti profesori universitari (care au lucrat la două universităţi din Alexandria, închise în 2005), suspectate că au eliberat diplome false şi foi matricole. Grupul avea un tarif fix, de 3.500 de euro pentru un dosar. Cei care plăteau între 3.000 şi 3.500 de euro pentru a deveni „licenţiaţi” susţineau examenele de absolvire la cinci universităţi de stat şi private acreditate: Universitatea Hyperion, Universitatea Ecologică din Bucureşti, Universitatea Petrol şi Gaze din Ploieşti, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea „Gheorghe Cristea” din Bucureşti şi Universitatea „Valahia” din Târgovişte. La sediul uneia dintre universităţi au fost găsite peste 60 de ştampile false ale unor licee, zeci de diplome de bacalaureat în alb şi folii folosite pentru falsificarea buletinelor de identitate.
Situaţia cea mai gravă a fost întâlnită la Universitatea Spiru Haret, unde 17 facultăţi cu forma de învăţământ la distanţă funcţionează ilegal. Deşi nu au acreditare, acestea înscriu anual sute de studenţi şi eliberează diplome considerate false de către ministrul Educaţiei. Printre acestea se numără Facultatea de Geografie şi Geografia Turismului, Facultatea de limbi străine şi Facultatea de muzică.
