UE publică un plan care ne-ar permite să reducem emisiile de gaze cu efect de seră cu 80%, fără ca acest lucru să afecteze competitivitatea şi aprovizionarea cu energie.
UE s-a angajat ca, până în 2050, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 80-95 % faţă de nivelurile înregistrate în 1990. În acest context, Comisia analizează provocările pe care le presupune îndeplinirea obiectivului UE în materie de decarbonizare.
UE a publicat în luna martie foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon
, aplicabilă tuturor sectoarelor economice. În prezent, sunt în curs de elaborare planuri detaliate pentru fiecare sector în parte, cel mai recent fiind documentul intitulat Perspectiva energetică 2050 
.
Având în vedere faptul că evoluţia cererii şi a ofertei este greu de estimat, planul prezintă mai multe scenarii, analizând posibilele efecte, provocări şi oportunităţi generate de modernizarea sistemului energetic. De asemenea, ia în calcul ev…
UE publică un plan care ne-ar permite să reducem emisiile de gaze cu efect de seră cu 80%, fără ca acest lucru să afecteze competitivitatea şi aprovizionarea cu energie.
UE s-a angajat ca, până în 2050, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 80-95 % faţă de nivelurile înregistrate în 1990. În acest context, Comisia analizează provocările pe care le presupune îndeplinirea obiectivului UE în materie de decarbonizare.
UE a publicat în luna martie foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon , aplicabilă tuturor sectoarelor economice. În prezent, sunt în curs de elaborare planuri detaliate pentru fiecare sector în parte, cel mai recent fiind documentul intitulat Perspectiva energetică 2050 .
Având în vedere faptul că evoluţia cererii şi a ofertei este greu de estimat, planul prezintă mai multe scenarii, analizând posibilele efecte, provocări şi oportunităţi generate de modernizarea sistemului energetic. De asemenea, ia în calcul eventuale schimbări la nivelul infrastructurii, tehnologiei şi preţului combustibililor fosili.
Decarbonizarea
Au fost create scenarii plecând de la cele patru opţiuni majore de decarbonizare: eficienţa energetică, energia din surse regenerabile, energia nucleară şi captarea şi stocarea dioxidului de carbon. Rezultatele sugerează că:
- decarbonizarea este posibilă şi, pe termen lung, ar putea fi mai puţin costisitoare decât politicile actuale;
- îmbunătăţirea eficienţei energetice şi utilizarea pe scară mai largă a energiei din surse regenerabile sunt măsuri absolut esenţiale, indiferent de mixul energetic ales;
- investiţiile în modernizarea infrastructurii trebuie să demareze acum – orice amânare poate antrena costuri mai ridicate;
- pentru a ţine sub control preţul la energie şi a garanta siguranţa aprovizionării cu energie, este vital să realizăm, până în 2014, o piaţă comună a energiei.
Toate scenariile depind de măsurile naţionale de combatere a schimbărilor climatice. Chiar dacă nu urmărim decarbonizarea, reţelele energetice europene necesită investiţii majore, pentru a înlocui infrastructura învechită (o parte din acestea a fost construită acum 40 de ani).
Investiţii pentru viitor
Se estimează că preţul energiei electrice va creşte până în 2030. De aceea, trebuie să investim în reţele „inteligente” de electricitate şi în tehnologii îmbunătăţite de producţie, transport şi stocare a energiei. Combinate cu finalizarea pieţei comune a energiei, aceste măsuri ar trebui să asigure o scădere a preţurilor pe termen lung.
Caracterul durabil al investiţiilor, locurile de muncă generate şi reducerea gradului de dependenţă faţă de importuri vor compensa costurile.
Etapele următoare
În următorii ani, Comisia va elabora propuneri bazate pe foaia de parcurs – începând cu o serie de măsuri vizând piaţa internă, energia regenerabilă şi siguranţa nucleară, planificate pentru anul viitor.
Informaţii suplimentare despre strategia UE în domeniul energiei
