Consiliul European

Un sandvici cu murături, pentru studenţii mei

Pe vremea când am intrat la facultate, taxa de studii la universitatea de stat la care mergeam era de circa 2 milioane de lei. Peste mai puţin de patru ani, ea depăşise deja 20 de milioane pe an. După ce i-a jupuit pe studenţii cu taxă, universitatea ne-a băgat sub nas un contract cu decanatele facultăţilor, prin care eram obligaţi să plătim amendă pentru fiecare absenţă. Culmea abuzurilor a fost atinsă atunci când studenţilor le-a fost interzisă intrarea pe uşa din faţă, „pentru a nu toci marmura”. Toate aceste enormităţi au fost votate cu entuziasm de către reprezentanţii studenţimii, care acum se dau de ceasul morţii că li se ia dreptul sfânt de a face parte din structurile de decizie ale universităţilor.

Un articol de Răzvan Petre

Contractul cu decanatul, conform căruia studenţii nu aveau niciun drept, dar se obligau să plătească absenţele, era nul şi ilegal. Decanatele nu au personalitate juridică (deci orice act semnat în numele lor e nul), iar perceperea noilor taxe era contrară atât principiilor din Legea Educaţiei, cât şi contractului de studii. Eu nu am semnat şi nu am respectat niciodată acea hârtie. Dar universitatea a încasat abuziv zeci de milioane de lei, numai de la studenţii creduli din grupa mea. Decizia de a impune acest abuz a fost luată de Senatul Universităţii, cu o majoritate covârşitoare, ce i-a inclus, din păcate, şi pe reprezentanţii studenţimii.
Asemenea, toate prostiile şi aberaţiile băgate sub nasul studenţilor din universitatea în care am studiat au purtat girul nesimţiţilor care, teoretic, apărau interesele noastre. Cu 25% în Senat, reprezentanţii Ligii Studenţilor au masacrat toate drepturile colegilor lor, au votat creşterea nebunească a taxelor, dar au şi înclinat balanţa alegerilor pentru funcţia de rector. La schimb, şi-au tras camere bune şi gratuite în cămin, sponsorizări la limita legalităţii, funcţii călduţe de asistenţi universitari, plus dreptul discreţionar de a organiza cazarea în cămine (şi circuitul şpăgii aferente).
Mişcarea studenţească, aceea care, în anii 90, punea de manifestaţii cu zeci de mii de participanţi, a ajuns după anul 2000 o glumă. Liderii, în majoritate înregimentaţi politic, pocnesc din călcâie la comanda şefilor de partid şi cară studenţii la organizaţiile de tineret. În paralel, numărul de membri în asociaţiile studenţeşti se împuţinează văzând cu ochii. Spre exemplu, din 1999 şi până în 2003, Liga Studenţilor din universitatea mea a scăzut, de la câteva sute de membri, la vreo 30 de inşi – băieţii şmecheri din Senat şi toartele lor. Nici nu e de mirare că, la acţiunile lor de protest, aveau mai puţini participanţi decât la o petrecere în cămin.
Zilele acestea, studenţii promit să picheteze Ministerul Educaţiei, câte 500 de inşi pe zi. Cifra e ridicolă, dacă ne raportăm la numărul celor înscrişi în universităţile Capitalei, iar eu pun pariu că nici nu se vor strânge atâţia inşi. Asta şi pentru că principalul motiv de grevă nu afectează masa studenţilor, ci doar pe şmecherii din ligi şi asociaţii, care ar putea să îşi piardă locurile din Senate.
Protestul studenţilor a captat, deja, atenţia mass media, care l-a transformat prompt într-o ştire anti-guvern. La Cluj, câţiva studenţi ieşiţi cu pancarde au fost filmaţi de jos în sus (ca să nu se vadă câţi erau şi astfel să pară mai mulţi), iar la Galaţi un imbecil cu cagulă pe faţă, care se dădea student chinuit, a declarat înfundat: „Ne-am săturat de aceste abuzuri!” La Bucureşti, o gagică de la ANOSR i-a trimis ministrului un pachet cu covrigei şi ciorbă la borcan, expedierea fiind regizată artificios de către echipa de televiziune ce a însoţit coletul până la minister.
Supăraţi nevoie-mare că vor rămâne fără avantajele cumpărate cu voturile lor, şefii asociaţiilor studenţeşti încearcă acum primul lor protest real, în ultimii zece ani. Se fac că ies în stradă şi trimit ministrului pachete cu slănină şi cârnaţi, ca să demonstreze ce grea e viaţa de student. Sau, mai degrabă, ce grea va fi viaţa şefilor de asociaţii studenţeşti, după ce vor rămâne fără şpăgile de la cazare şi fără puterea conferită de votul din Senat.
Protestului orchestrat de trepăduşii din ANOSR, cu ciorbă şi cu slănină, e doar un episod anodin al eternei lupte pentru ciolan, în scumpa noastră patrie. În plus, el se mai aseamănă şi cu un sandvici cu… murături – e acrit şi miroase suspect.

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top