Colectarea selectivă a gunoiului, îngreunată de necesitatea reeducării constănţenilor. 
Se pare că problema mediului înconjurător a intrat cu adevărat sub unghiul de interes al autorităţilor locale constănţene. Dacă în urmă cu două săptămâni, la câţiva kilometri de Cumpăna, vizavi de Canalul Dunăre-Marea Neagră, între km 53-54 se plantau 10.000 de salcâmi, sub sloganul „România prinde rădăcini”, iată că şi pe 4 aprilie a.c., a mai fost cusută o pădure, în aceeaşi zonă, de data aceasta alcătuită din mai multe sortimente: vişini turceşti, mălin şi salcâmi.
Un articol de Andreea PAVEL
Prima oară au participat la eveniment aproape 600 de angajaţi în cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, voluntari ai grupului Rotary, reprezentanţi ai Asociaţiei Creştine Sfântul Apostol Andrei şi aproape 100 de locuitori ai comunei Cumpăna, dar şi reprezentanţii Organizaţiei de Investigaţii Jurnalistice, în sâmbăta ce tocmai a trecut, rolurile au fost preluate de studenţii Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, din cadrul Universităţii „Ovidius”, 150 de militari de la Inspectoratul de Jandarmi, precum şi 200 de elevi de la şcoala din localitate.
Jurnaliştii, punctul cheie al informării publicului
Cu o zi înainte de eveniment, însă, vineri, 3 aprilie a.c., în cadrul Primăriei Cumpăna s-a ţinut o conferinţă de presă cu tema colectare selectivă şi construcţia unei staţii de sortare în comuna Cumpăna.
Conferinţa a avut menirea, ca prin jurnaliştii prezenţi, să informeze cetăţenii în legătură cu stadiul actual de implementare a proiectului. De asemenea, în cadrul întâlnirii, a fost practic demarată campania de informare şi conştientizare a populaţiei.
Proiectul propus de investiţii se referă la realizarea unui sistem complet, eficient şi durabil de gestionare a deşeurilor în comuna Cumpăna, care va avea ca efecte: protejarea mediului şi creşterea calităţii vieţii, dezvoltarea economică şi turistică, beneficii sociale şi materiale, conformare legislativă.
Investiţia îşi propune ca în timpul derulării ei să se construiască 37 puncte de colectare selectivă în localitate, să fie achiziţionate 163 containere de 1,1 metri cubi şi 37 containere de 0,66 metri cubi, ce vor fi identificate pentru fiecare tip de deşeu: sticlă, plastic-metal, hârtie-carton, lemn-textile şi deşeuri nereciclabile. De asemenea, proiectul îşi mai propune achiziţionarea a două autocompactoare cu capacitatea de 12 metri cubi, respectiv 18 metri cubi şi construirea şi operaţionalizarea unei staţii de sortare de capacitate mică, care va realize separarea fracţiilor valorificabile material.
Cea mai grea problemă: informarea şi conştientizarea oamenilor
Deşi pare absurd, cel mai greu obstacol pe care îl va avea de trecut marea echipă implicată în cel mai recent proiect pentru protejarea mediului la Cumpăna, este reprezentat chiar de locuitorii pentru binele cărora se derulează investiţia.
Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, a vorbit în timpul conferinţei de presă despre necesitatea vitală ca oamenii să fie informaţi corect cu privire la investiţia ce va urma la ei în comună şi să fie, practic, reeducaţi în aruncarea gunoiului după criterii de selecţie a materialului din care e alcătuit.
Reprezentantul firmei Vizual a vorbit despre o analiză îndelungată, al cărei rezultat arată că diferenţa dintre deşeurile colectate în Cumpăna acum cinci ani şi cele colectate în ultimii cinci ani este foarte mare. În prezent, gunoiul din comună este predominant alcătuit din peturi.
De asemenea, acesta a afirmat că o conştientizare rapidă şi corectă a publicului cu privire la investiţie va reduce la jumătate cheltuielile pe care Primăria trebuie să le suporte.
Tot referitor la localnici, organizatorii întâlnirii au mai menţionat că aceştia trebuie să ştie faptul că vor plăti cu atât mai puţin pentru colectarea deşeurilor, cu cât vor selecta mai corect şi mai mult gunoiul înainte să-l arunce, adică plastic la plastic, hârtie la hârtie, sticlă la sticlă ş.a.m.d.
Pentru a trage un semnal de alarmă asupra gropii de gunoi de la ieşirea din comună, Mariana Gâju are de gând să îi ducă pe localnici pe câmp pentru a vedea starea în care acesta se află. Din păcate, în bugetul pentru conştientizarea populaţiei nu sunt prinşi şi bani alocaţi deplasărilor, drept pentru care primarul va fi nevoit fie să găsească o altă soluţie, fie să-i convingă pe cei care se ocupă de proiect, să renegocieze anumite aspecte.
Copiii, „speranţele verzi” ale autorităţilor?
La sfârşitul întâlnirii cu reprezentanţii presei, echipa ce lucrează la proiect s-a deplasat la Casa de Cultură din Cumpăna unde au stat de vorbă cu copiii şcolii din comună.
La conferinţă, Alexandra Paraschiv, profesoară de biologie, ne-a povestt despre faptul că aceştia, de multe ori dintr-un soi de răsfăţ şi dorinţă de a ieşi în evidenţă, aruncă gunoaiele pe lângă coş în mod intenţionat. Cu toate acestea, în numele şcolii, aceasta şi-a asumat obligaţia să muncească alături de colegii ei în vederea informării corecte a copiilor, pentru care mai apoi, prin ei să aibă loc transferul de informaţie atât de necesar pentru propagarea noii idei de colectare a deşeurilor: „Va fi de muncă mult în şcoli, dar ne revine misiunea de a învăţa elevii ce înseamnă plastic, hârtie, sticlă etc. Trebuie să lucrăm la comportamentul de consum, mai ales că gradul de civilizaţie al unei ţări se vede de la intrare: după şosele, pubele, curăţenia străzilor ş.a.m.d.”, a conchis reprezentanta şcolii din Cumpăna.
