Câteva frumoase stele funerare inscripţionate au dispărut în urmă cu un an în mod misterios din cetatea Sacidava (comuna Aliman, judeţul Constanţa) şi au apărut la fel de neaşteptat în curtea Primăriei Rasova. Aici au fost depozitate în spatele primăriei şi şi-au găsit o utilitate „nobilă”, pe măsura valorii lor: slujesc ca banc de lucru pentru o echipă de muncitori care tencuieşte clădirea instituţiei. Vajnicii zidari şi-au pus sculele şi vopselurile pe aceste pietre, iar când le-am atras atenţia au început să le cureţe de vopsea cu… peria de sârmă!
Un articol de Mihai Răzvan ROTARU, Ştefan Doru COPOŢ
Luate din cetatea Sacidava fără niciun aviz, aruncate în spatele primăriei
Spuneam că pietrele funerare au dispărut în mod misterios pentru că nici primarul comunei Aliman, nici directorul din acea vreme al Muzeului de Istorie Constanţa şi nici reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Cultură nu ştiau de mutarea acestor vestigii istorice din locul în care le-au aşezat dacii şi apoi romanii, la vreo 20 de kilometri, în curtea Primăriei Rasova.
Pentru că atunci când am ajuns noi acolo, noul primar al localităţii Rasova era foarte ocupat cu plimbatul unor hârtii dintr-un birou în altul, am vorbit cu Secretarul primăriei, care ne-a povestit că pietrele au fost aduse cu buldo-excavatorul insitutiţiei (foto jos), în prezenţa responsabilului şantierului arheologic de la Sacidava, Traian Cliante: „Le-am adus aici ca să nu dispară din cetate. Noi vrem să le expunem frumos în faţa Primăriei, dar deocamdată le-am depozitat în spate”.
Povestea ne-a fost confirmată doar în parte de către Traian Cliante, în prezent director interimar al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa: „Le-am luat de acolo ca să nu dispară, căci în ultimii ani localnicii au luat mai multe astfel de pietre şi le-au folosit la construcţii. Intenţia mea este să le aduc la muzeu atunci când voi găsi o soluţie de transport. Sunt pietre funerare dacice care au fost refolosite de romani atunci când au ridicat fortificaţia de la Sacidava”.
Scuza Muzeului de Istorie: Se fură din cetate. Poliţia şi Primăria: Nu am fost sesizaţi niciodată!
Ciudat este că nici directorul Muzeului din acea perioadă, Gabriel Custurea, nu ştia nimic despre mutarea acestor pietre funerare, dar susţine gestul actualului său şef: „Nu ştiam că le-a luat de acolo, dar a făcut foarte bine. Oricum din sit începuseră să dispară”.
Intrigaţi de aceste furturi de obiecte din situl arheologic am discutat cu şeful de post din Aliman, care nu a fost anunţat de vreun furt de obiecte din cetate:
„Nu am avut niciodată o sesizare în acest sens. Au fost câteva sesizări legate de persoane care ar umbla cu detectoare, dar de fiecare dată când ne-am deplasat la faţa locului am găsit doar turişti, deci faptele nu s-au confirmat. În rest, nimic!”
Nici Primarul comunei Aliman, George Nicola, nu a fost anunţat de nimeni de la Muzeu că s-ar fura obiecte din cetate. Nu ştie nici măcar că are obligaţia, conform legii să semnalizeze corespunzător acest monument. Ne-a promis totuşi că o va face: „Nu ştiu nimic despre furturi de obiecte din cetate, nu am fost anunţaţi nici de către reprezentanţii Muzeului de Istorie şi nici de către Poliţie. Nu ştiam nici că este obligaţia Primăriei să semnalizeze acest sit, nu am fost informaţi nici despre asta. Eu sunt doar de câteva luni în această funcţie; acum că am aflat, vom proceda corespunzător, căci este interesul nostru să mediatizăm acest sit, care poate să atragă turişti în zonă. Ne dorim însă ca cei de la Muzeul de Istorie să colaboreze mai mult cu noi, să vină şi să se implice mai mult”.
Direcţia de Cultură Constanţa nu îşi cunoaşte obligaţiile!
De fapt, legea obligă Direcțiile Județene de Cultură să se implice activ chiar în semnalizarea monumentelor istorice. Iată un extras în acest sens, din Ordinul nr. 2237 din 27 aprilie 2004 al Ministrului Culturii, privind aprobarea Normelor metodologice de semnalizare a monumentelor istorice, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 220 din 16 martie 2005:
11. Primarii asigură prin aparatul propriu de specialitate şi în colaborare cu direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, aplicarea însemnelor distinctive şi a siglelor de monumente istorice şi controlează întreţinerea lor de către proprietar.
12. Serviciul de monumente istorice din cadrul direcţiei judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional, respectiv a municipiului Bucureşti, colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale şi asigură asistenţa de specialitate pentru marcarea şi inscripţionarea monumentelor istorice.
Curios este însă faptul că acest Ordin al Ministrului Culturii NU a ajuns, din 2004 și până în prezent până la Constanța. Întrebați printr-o adresă oficială de către publicația noastră, la întrebarea „Cine are obligația de a semnaliza acest sit?”, reprezentanţii Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Judeţean Constanța, pur şi simplu NU au răspuns!
Trecând peste faptul că răspunsurile la întrebările nostre au fost date într-un dispreţ total, reținem faptul că nici Direcția nu a fost informată despre mutarea acestor vestigii.
