Pe 14 februarie, parlamentul european a supus la vot propunerea ajustării țintelor de reducere a dioxidului de carbon din regulamentul aferent vehiculelor mici. Propunerea a mai fost supusă la vot în urmă cu un an, fiind respinsă, însă după intense negocieri de culise a fost repusă pe tapet și adoptată acum, cu 340 de voturi pentru, 279 contra și 21 de abțineri.
Ce înseamnă această decizie
Așa cum a fost relatat pe larg în presa europeană, „ajustarea” țintelor de carbon înseamnă, de fapt, interzicerea motoarelor cu ardere internă – pe benzină și motorină. Din 2035, se interzice practic comercializarea mașinilor noi diesel, pe benzină și hibrid.
Ceea ce pare la prima vedere a fi o tranziție lentă către eliminarea acestor modele este de fapt una bruscă: Niciun producător nu va investi în tehnologii care peste 10 ani vor deveni ilegale și interzise, iar actualele modele de mașini cu motoare cu ardere internă sunt probabil ultimele din gama lor. De exemplu, încă de acum doi ani, intuind direcția în care bate vântul, grupul Dacia-Renault a anunțat că următoarele modele de Duster și Sandero – estimate a fi scoase pe piață tocmai la finele decadei sau după 2030 – vor fi electrice.
Măsura recent votată de parlamentul european mai are o chichiță: Ea vizează strict vehiculele mici – autoturisme și autoutilitare mici. Camioanele, tractoarele, vapoarele și avioanele marilor companii, care poluează de 100 de ori mai mult, nu sunt pe listă. Nici avioanele private…
De asemenea, sunt exceptate mărcile de lux. Noul regulament UE lovește crunt industria auto europeană și săracii Europei care nu își pot permite o mașină electrică, dar nu se atinge nici cu o floare de producătorii de mașini de lux, sau de bogații care le cumpără…
România, pusă pe butuci?
Chichițele acestui regulament fac ca el să fie periculos pentru anumite țări – acelea în care se produc mașini mici, și în care în același timp nu se produc utilaje grele. Țări ca România – care după 1990 și-a pus pe butuci producția de camioane și utilaje agricole, dar în același timp a rămas un jucător important pe piața autovehiculelor și autoutilitarelor mici – sunt în bătaia puștii, și riscă să fie grav afectate de această măsură.
În același timp, întreaga Europă umblă cu fitilul aprins pe lângă butoiul de pulbere: Dacă în domeniul motoarelor clasice eram în avanpost, cursa vehiculelor electrice e condusă de companii din China, Japonia, Coreea. Iar 80-90% din minereurile de metale rare, necesare pentru baterii și motoare electrice, sunt rafinate în China. Practic, în momentul în care încercăm să ne dezbărăm de gazul rusesc, iată că ne creăm singuri o nouă dependență – poate și mai periculoasă decât prima…
Birocrație și opacitate marca UE
Înainte de a vedea voturile europarlamentarilor români, trebuie să menționăm lipsa de transparență a parlamentului european. Prin comparație de exemplu cu site-ul Camerei Deputaților din România (unde poți vedea cum a votat fiecare parlamentar, fie din pagina lui, fie din cea a proiectului de lege), pe site-ul UE procedura legislativă e mult mai greu de urmărit, iar voturile sunt înregistrate într-un sistem parcă înadins complicat și greu de navigat.
De asemenea, discursurile și procesul verbal al votului sunt publicate cu întârzieri de minim 3-4 zile, fapt ce nu are nicio explicație logică (alta decât poate aceea că cineva are interesul ca cetățenii supărați de votul parlamentului să aibă timp să uite să verifice care au fost parlamentarii care au votat să le facă viața mai grea).
În privința acestui proiect de normativ s-au ținut două voturi: Mai întâi unul de respingere a proiectului (care a primit o majoritate de voturi împotrivă), apoi cel prin care s-a supus la vot (și adoptat) proiectul în sine. În mod normal, ne-am fi așteptat ca cei care susțineau proiectul să voteze mai întâi împotriva respingerii lui, apoi pentru adoptare. În schimb, au existat o serie de nuanțe și opțiuni speciale – motiv pentru care vom prezenta ambele rezultate.
Cum au votat europarlamentarii români?
Votul pe respingerea proiectului a primit mai multe voturi împotrivă, ceea ce a însemnat că proiectul a mers mai departe, la votul pentru adoptare. Europarlamentarii români au votat după cum urmează:
- „Pentru” respingerea măsurii a votat doar Marian-Jean Marinescu (PNL).
- „Împotrivă” au votat: Carmen Avram, Adrian-Dragoș Benea, Tudor Ciuhodaru, Claudiu Manda, Victor Negrescu, Rovana Plumb și Mihai Tudose (toți de la PSD), Vlad-Marius Botoș, Nicolae Ștefănuță și Vlad Gheorghe (de la USR), Dacian Cioloș, Dragoș Pîslaru, Alin Mituță, Ramona Strugariu, Dragoș Tudorache (toți de la REPER) Corina Crețu (Pro România) și Maria Grapini (PUSL).
- S-au „Abținut”: Traian Băsescu și Eugen Tomac (PMP), de la PNL – Vasile Blaga, Daniel Buda, Cristian Bușoi, Gheorghe Falcă, Mircea-Gheorghe Hava, Dan Motreanu, Siegfried Mureșan și Gheorghe-Vlad Nistor, respectiv Loránt Vincze și Iuliu Winkler (ambii UDMR).
- Rareș Bogdan (PNL) și Cristian Terheș (PNȚ-CD) au fost absenți. Dan Nica (PSD) a fost prezent în sală la voturile precedente din aceeași zi, dar nu a votat pentru acest proiect.
La votul pentru măsurile ce vor duce practic la interzicerea mașinilor non-electrice, parlamentarii români au votat după cum urmează:
- „Pentru” interzicerea mașinilor non-electrice au votat membrii grupului REPER – Dacian Cioloș, Alin Mituță, Dragoș Pîslaru, Ramona Strugariu și Dragoș Tudorache, apoi Vlad Gheorghe și Nicolae Ștefănuță de la USR, precum și Rovana Plumb (PSD).
- „Împotrivă” au votat: Traian Băsescu și Eugen Tomac (PMP), liberalii Vasile Blaga, Daniel Buda, Cristian Bușoi, Gheorghe Falcă, Mircea-Gheorghe Hava, Marian-Jean Marinescu, Siegfried Mureșan, Gheorghe-Vlad Nistor și Dan Motreanu, precum și Loránt Vincze și Iuliu Winkler (de la UDMR).
- S-au „Abținut”: Adrian-Dragoș Benea, Tudor Ciuhodaru, Claudiu Manda, Mihai Tudose (toți de la PSD), și Vlad-Marius Botoș (USR).
- Rareș Bogdan (PNL) și Cristian Terheș (PNȚ-CD) au fost absenți. Dan Nica (PSD) a fost prezent în sală la voturile precedente din aceeași zi, dar din nou nu a votat pentru adoptarea acestui proiect, la fel cum nu votase nici împotriva lui.
Carmen Avram (PSD), Corina Crețu (Pro România), Maria Grapini (PUSL) și Victor Negrescu (PSD) au fost prezenți în sală, susținând indirect proiectul și votând câteva minute înainte – împotriva returnării proiectului la inițiator. Dar când a venit vorba să voteze „Pentru” și să își pună numele pe lista celor ce au făcut posibilă adoptarea proiectului, Carmen Avram, Corina Crețu, Maria Grapini și Victor Negrescu s-au fofilat…
USR „ecologiști”, PNL „naționaliști” și PSD „șmecheri”
Înainte de a vedea cum au votat ai noștri, trebuie menționat traseul proiectului. Ideea de a modifica limitele de CO2 în așa fel încât să eliminăm complet mașinile mici pe benzină și motorină nu e la prima citire în parlamentul european. Prima oară, proiectul a picat la vot în iunie 2022. Ulterior, proiectul a fost blocat pe perioada președinției cehe (Cehia fiind patria mărcii Skoda – producător de autovehicule, grav afectat de această măsură). În paralel, negocierile au continuat, Comisia încercând să convingă Parlamentul să treacă modificările și – așa cum rezultă din declarațiile europarlamentarilor cehi – păcălind parlamentarii că va acorda concesii care să permită continuarea producției actualelor modele non-electrice. După tot acest proces, devenise clar că parlamentul UE va adopta proiectul și, pentru cei mai mulți, rezultatul votului era clar dinainte de începerea dezbaterilor.
Revenind la rezultatul voturilor, observăm câteva tendințe clare în privința opțiunii grupurilor de europarlamentari români:
Singurii susținători clari ai proiectului din partea României sunt parlamentarii USR și REPER (partidul lui Dacian Cioloș). Aceștia au votat atât împotriva retrimiterii proiectului la Comisie, cât și pentru adoptarea lui în forma propusă. Alături de ei a fost și Rovana Plumb, de la PSD. Practic, aceștia și-au asumat poziția Comisiei – că măsura este una ecologică, de salvare a planetei – în detrimentul intereselor economiei românești.
Europarlamentarii PMP, UDMR și PNL au avut o poziție ambiguă, dar mai degrabă împotriva proiectului. Băsescu și Tomac (PMP) și cei din UDMR, alături de majoritatea europarlamentarilor PNL s-au abținut să retrimită proiectul la inițiator (ceea ce a deschis calea către adoptarea lui), dar la votul final au votat „Împotrivă”. Practic, în situația (destul de previzibilă) în care măsura va distruge industria auto românească, aceștia se vor putea lăuda că s-au opus acestui fapt – deși în realitate, la votul de respingere a proiectului, ei doar s-au abținut…
Social-democrații români au procedat și mai șmecherește. Inițial, ei au votat alături de USR și REPER împotriva respingerii proiectului. La votul final, însă, doar Rovana Plumb a rămas în ofsaid, pe lista „ecologiștilor”. Adrian-Dragoș Benea, Tudor Ciuhodaru, Claudiu Manda și Mihai Tudose au votat „abținere”, pe lista liber-schimbiștilor înscriindu-se și Vlad-Marius Botoș de la USR.
Dan Nica (PSD) a fentat atât votul împotriva proiectului, cât și cel pentru adoptare.
Iar Carmen Avram și Victor Negulescu (PSD), alături de Corina Crețu (Pro România) și Maria Grapini (PUSL) au găsit o soluție și mai ingenioasă: După ce s-au asigurat că proiectul merge la votul final, votând împotriva respingerii lui în totalitate, ei au dispărut în peisaj: Numele lor nu apar nicăieri în procesul verbal al votului final, deci ori erau în sală și nu au vrut să voteze, ori și-au adus aminte brusc și în grup că au uitat o oală pe foc, acasă…
De notat este și poziția celor doi lideri români ai naționalismului moderat sau nemoderat – Rareș Bogdan (PNL) și Cristian Terheș (PNȚ-CD). Anterior votului pe proiectul privind mașinile și CO2-ul, Rareș Bogdan s-a aflat în Olanda. În ziua când ar fi trebuit să reprezinte România în parlamentul european, Rareș Bogdan se războia cu Austria și cu Ministerul Finanțelor – pe Facebook – el nefiind prezent la lucrările parlamentului din data de 14 februarie. Rareș Bogdan a fost practic responsabil cu foculd e artificii care a distras populația de la votul crucial din parlamentul UE, atacul lui la partenerii de guvernare ținând capuld e afiș în presa zilei. Terheș, în schimb, era pe 12 februarie la Cluj, iar pe 16 în Comisia Covid din parlamentul UE. Între cele două, nici el nu a apucat să fie în sală, să voteze pe acest proiect de importanță crucială pentru România…
Practic, din cei 33 de reprezentanți ai României în parlamentul UE, doar Marian-Jean Marinescu (PNL) a dovedit constanță în respingerea proiectului, el pronunțându-se în acest sens atât la votul preliminar, cât și la cel final.
De la „Am votat utopia” – la „Ne-am tras un glonț în cap!”
În România, știrea interzicerii mașinilor cu motoare termice a avut parte de reacții mixte: Unele canale media au sărbătorit „votul istoric”, altele au dat știri minuscule, menționând pasager că unii europarlamentari au fost împotrivă, fără însă a-i cita.
În parlamentul european, însă, realitatea a fost mult mai contondentă: Exceptând câțiva susținători ai proiectului, care au vorbit în termeni abstracți despre salvarea planetei și atingerea țintelor de carbon, majoritatea vorbitorilor au scos în evidență aspectele grave ale deciziei adoptate:
„E una din cele mai stupide soluții discutate în parlamentul european!” a remarcat conservatorul Alexandr Vondra.
Chiar și stânga europeană – care altfel a susținut din plin proiectul – a scos în evidență aberațiile lui: „E o decizie importantă, pe care o susținem din răsputeri. Dar am observat că sunt exceptate mașinile de curse și cele de lux, cu prețuri de 1 milion de euro sau mai mult. Aceste mașini practic se bes ducați de aur – nu doar gaze de seră – pe țeava de eșapament!” a declarat reprezentanta Stângii Europene, Cornelia Ernst.
„În spaniolă avem un proverb: <Cel mai bun> e dușmanul lui <bun>. Transformarea unei utopii într-o obligație legală, de regulă, se sfârșește tragic…” a declarat colegul de grup parlamentar al lui Dacian Cioloș, Izaskun Bilbao Barandica.
„Acesta este cel mai șocant exemplu de deconectare dintre elitele Europei și cetățeanul de rând. Aceste noi standarde, care vor distruge industria Europei, nu vor avea niciun impact asupra climei și toți cei prezenți aici știu asta. Nu facem decât să mutăm poluarea din Europa, în Lumea a Treia.” a declarat reprezentanta dreptei tradiționaliste, Aurélia Beigneux.
„Comisia a promis că dacă acceptăm această măsură, ni se va permite să rămânem cu normele Euro 6 până în 2035. Apoi ne-a tras pe sfoară, venind cu normele Euro 7 – ceea ce va crește semnificativ costul modelelor existente. De luni de zile ne văităm ce greșeală am făcut când am devenit dependenți de Rusia. Acum iată că ne facem dependenți și de China! (n.r. – China produce 90% din bateriile și materiile prime din bateriile folosite în mașinile electrice) Nu cumva ne tragem accidental un glonț în cap?” a declarat reprezentanta Stângii, Kateřina Konečná.
Din zecile de comentarii critice și pertinente aduse măsurii adoptate de UE, încheiem cu cea a Sylviei Limmer (Alternativa pentru Germania): „Emisiile sunt doar mutate în altă parte – de exemplu la termocentralele pe cărbune. Pentru o singură baterie de mașină electrică se prelucrează 1.000 de tone de minereu și se produc 40 de tone de CO2. Sunteți groparii industriei auto europene. Să nu credeți că – așa ca de obicei – votul vostru va trece neobservat de cetățeni!”.
Parlamentarii români și universurile paralele
Din cei 33 de europarlamentari ai României, doar trei au luat cuvântul la dezbaterile pe marginea proiectului privind reducerea emisiilor și interzicerea mașinilor. Fără excepție, cei trei au avut discursuri desprinse parcă din opera lui Caragiale, sau cel puțin inspirate din celebra maximă a lui Gheorghe Hagi – „Să fie bine, ca să nu fie rău!”
Primul la cuvânt a fost Vlad-Marius Botoș (USR), care a reușit într-un minut, într-o adorabilă engleză de baltă, să zăpăcească auditoriul: „Mașinile europene au fost și încă sunt ceva de care să fim mândri, acest sector are nevoie de atenția noastră! Trebuie să alegem calea eco! Planeta și sănătatea noastră trebuie să fie o prioritate! (…) Vrem să fim lideri în tranziția ecologică. Lideri mondiali! Și trebuie să fim! Dar e mai bine să avem parteneri, să facem legislație clară și să ne asigurăm că avem o economie puternică în timp ce devenim eco!”
După ce a sărit de la industria auto, la salvat planeta și înapoi, Vlad Botoș, pentru că este convins că planeta și sănătatea sunt prioritare… a votat „abținere”…
Maria Grapini (PUSL), faimoasă altă dată pentru lungul șir de gafe și exprimări alandala, a debutând furtunos și oarecum tragi-comic: „Uniunea Europeană este lider în protecția mediului și trebuie să ne menținem. Orice pas făcut spre sănătatea oamenilor este binevenit. (…) Evident, trebuie să ne gândim cum protejăm cetățenii, nu numai din punct de vedere al mediului, ci și din punct de vedere economic.”
După discurs, Maria Grapini a făcut un pas „spre sănătatea oamenilor”: nu a mai votat…
Așadar Vlad Botoș și Maria Grapini și-au declarat susținerea atât industriei auto poluante, cât și mediului – ceea ce în universuri paralele e perfect posibil. Când a fost vorba să aleagă între ele la vot, unul s-a abținut, iar cealaltă a dat bir cu fugiții.
Dacă mai aveam dubii în privința universurilor paralele, acestea au fost spulberate de Tudor Ciuhodaru (PSD), care și-a început discursul astfel: „Eu sunt medic, medic la Spitalul Clinic de Urgență Nicolae Oblu din Iași, România, și tratez în fiecare zi pacienți afectați de poluare!”
Trecând peste faptul că, în calitate de medic, Tudor Ciuhodaru a practicat medicina în cadrul Unității de primiri urgențe (deci cel mult s-a întâlnit cu pacienți călcați de CO2 pe trecerea de pietoni), nu putem să nu ne întrebăm dacă Ciuhodaru știa la ce dezbatere luase cuvântul: Subiectul pe care parlamentarii trebuia să voteze era reducerea emisiilor de CO2. Actualmente, nivelul de CO2 din atmosferă este de 0,04%, deci e destul de… imposibil… ca Ciuhodaru să fi avut vreodată un pacient afectat de așa ceva – cu atât mai puțin să aibă zilnic pacienți afectați de poluarea cu CO2. Mai ales având în vedere specializările din CV-ul său: Medicină de urgență, nutriția pacientului oncologic, tratamentul hipertensiunii, radioprotecție, pacientul suicidar în serviciul de urgențe și… bomboana de pe tort „Comunicarea cu jurnaliștii” (curs absolvit de el în 2008).
Însăși ideea că Ciuhodaru vede zilnic pacienți intră în zona științifico-fantastică. Din 2019 el își împarte activitatea între Bruxelles și Strasbourg – ca eurodeputat. Anterior, timp de 11 ani, a activat ca deputat în parlamentul României, fiind înregistrat de Camera Deputaților cu circa 7.000 de voturi și 2.000 de luări de cuvânt – în ședințele Camerei, la București. În același timp, de mai bine de 16 ani, el este profesor universitar, la Iași. Deci, dacă ar fi să îl credem, Tudor Ciuhodaru este prezent în același timp la UPU la Iași, la Bruxelles sau la București ca deputat, bașca la catedră, în cadrul celor două universități la care e retribuit ca profesor universitar. Dacă vă vine greu să credeți că așa ceva e posibil, concentrați-vă pe teoria universurilor paralele…
Revenind la votul pe reducerea emisiilor de CO2 ale mașinilor mici, trebuie menționat că Ciuhodaru și-a declarat sprijinul clar pentru adoptarea propunerii de interzicere a motoarelor non-electrice: „Sănătatea cetățenilor europeni a fost și este și va fi întotdeauna o prioritate pentru mine. (…) Orice pas făcut pentru reducerea poluării este extrem de important și voi susține oricând, orice măsură care prevede inclusiv stimularea producției și a achiziționării de mașini electrice în statele membre. Dacă aș vrea să îl parafrazez astăzi pe primul om pe Lună (n. red. – Ciuhodaru se referă la Neil Armstrong), aș putea spune că, din punct de vedere legislativ, astăzi este un pas mic pentru Parlamentul European, un pas mic pentru Comisia Europeană, dar un pas uriaș pentru cetățenii europeni!”
După ce i-a trimis pe deputații și cetățenii europeni să facă un pas mai mic sau mai mare înainte, Ciuhodaru a făcut și el un pas… înapoi: La votul pe proiect, a votat „abținere”…
Un articol de Răzvan PETRE
