Primarii comunelor, ţapii ispăşitori ai incompetenţei Guvernului
În ultimii ani s-a făcut resimţit trendul învinovăţirii primarilor de imposibilitatea accesării fondurilor europene. Nimeni însă nu a reflectat asupra vinovăţiei pe care o poartă în particular Guvernul României şi în general sistemul birocratic şi legislaţia românească, stufoasă şi greoie. Pe de altă parte, lipsa banilor destinaţi cofinanţării, fără de care nici o administraţie locală nu poate beneficia de fondurile europene, nu face decât să îngroape definitiv orice posibilitate de accesare a banilor. Nu în ultimul rând, TVA-ul ce trebuie suportat de administraţiile locale cu buzunarele goale este un alt obstacol real în eşecul obţinerii banilor UE. Deşi în 2008, peste 90% dintre primării au depus fonduri europene, un procent îngrijorător de mic dintre acestea a reuşit să le şi obţină.
Un articol de Andreea PAVEL
Discrepanţele dintre ţările europene se resimt cel mai bine în România. În timp ce statele din Vest au folosit banii europeni pentru îmbunătăţirea şi, implicit, modernizarea condiţiilor de trai, românii visează la banii Uniunii Europene pentru asfaltarea drumurilor din mediul rural, alimentarea comunelor cu apă curentă, extinderea reţelelor cu apă (acolo unde există!) şi construirea reţelelor de canalizare! Nici la oraş situaţia nu e mai grozavă, dat fiind faptul că în mediul urban, primarii se luptă să realizeze proiecte turistice decente, să impulsioneze mediul de afaceri, ori să resusciteze viaţa culturală.
Un studiu efectuat de specialiştii europeni arată că deşi strădaniile din zona de Sud-Est a României au fost simţitor mai mari (57% din totalul proiectelor depuse), cele mai multe proiecte aprobate s-au înregistrat în Sud-Vestul ţării. Studiul mai arată că lipsa veniturilor de la bugetul ţării scade cu 80% şansa de accesare a finanţărilor europene.
Primarii, la cheremul ”specialiştilor”
Birocraţia este un alt obstacol în calea accesării fondurilor europene de către autorităţile locale şi nu numai. Marcel Chiranov, consultant în cadrul Performance Management a declarat că sistemul de accesare a fondurilor este stufos şi în Europa Occidentală. Cu toate acestea, însă, acolo există oameni care îşi justifică salariile colosale şi înţeleg termenii de specialitate care abundă în ghidurile solicitantului.
În România, situaţia este foarte tristă şi, în acelaşi timp iritantă. Pentru a respecta legislaţia în vigoare şi pentru a intra în posesia banilor europeni e nevoie de peste 15 adeverinţe, de la cazierul judiciar al administratorului, documente din care să rezulte că nu există datorii, apoi urmează avizele de mediu, certificate de la Registrul Comerţului, bilanţuri ştampilate de administraţia financiară.
Multe dintre aceste documente îşi pierd valabilitatea după 30 de zile, iar termenele de eliberare sunt, de cele mai multe ori, aşa cum ştim cu toţii, la dispoziţia aceloraşi funcţionari publici. De menţionat este faptul că multe dintre informaţiile pe care ai noştri ”specialişti” le solicită autorităţilor locale, sau firmelor care vor să acceseze fonduri UE, sunt disponibile şi pe site-uri oficiale create special pentru instaurarea unei transparenţe cât mai mari în ceea ce priveşte informaţia de interes public. Dar, când trăieşti în România, ai un salariu gras şi toţi depinde de tine, de ce să munceşti când poţi face pe şmecherul?
Salarii de 2000 euro pentru lipsa de experienţă şi legi depăşite
Consultantul în cadrul Performance Management, Marcel Chiranov, a mai declarat că în cele mai multe dintre cazuri, marii ”specialişti” din cadrul Guvernului, care împiedică accesarea fondurilor europene, n-au nici un fel de experienţă de afaceri sau de implementare a proiectelor: „În anumite situaţii, cum sunt, de exemplu, contractele mari, care se licitează internaţional, instituţiile încearcă să contracteze experţi locali sau consultanţi care să ajute ori să instruiască personalul permanent. Firmele care licitează caută, de cele mai multe ori, cei mai ieftini experţi şi nu cei mai buni experţi locali. Acest lucru face ca, de multe ori, proiectele care vizează îmbunătăţirea pregătirii personalului organizaţiilor ce gestionează fondurile europene să aibă un impact limitat“.
Pe de altă parte, Elisabeta Mitroi, director al Casei de Meserii a Constructorilor şi secretar executiv al Comitetului sectorial construcţii, a mărturisit că este aproape imposibil să faci proiecte fezabile pe legi depăşite şi în lipsa cofinanţării româneşti.
Cea mai frecventă problemă: dosare ”incomplete”
Şefii primăriilor constănţene ne-au declarat la unison că cea mai des întâlnită replică pe care au auzit-o este ”dosarul incomplet, iar documentele au expirat” şi acest lucru este posibil, de cele mai multe ori, tot din cauza lenei sau incompetenţei angajaţilor din ministere. Ulterior, în fericitul caz în care un dosar a fost aprobat, urmează un alt tsunami briocratic: raportări intermediare, acte justificative, evaluări etc. Bomboana de pe coliva situaţiei este pusă tot de Guvern atunci când banii de la Bucureşti întârzie luni de zile, în cel mai rău caz chiar şi un an, iar administraţiile locale se trezesc în imposibilitatea de a plăti serviciile firmelor angajate în diverse lucrări.
Cu ce probleme se confruntă primarii din Constanţa?
În cadrul unui seminar pe programe de finanţare în gestiunea Ministerului Mediului, mai mulţi reprezentanţi ai ministerului s-au întâlnit cu primarii din judeţul Constanţa pentru a dezbate problema accesării fondurilor europene. Primarii au susţinut că nu pot accesa banii europeni din cauza birocraţiei şi a faptului că nu pot veni cu partea lor de co-finanţare, de 40%. De cealaltă parte, reprezentanţii Ministerului Mediului au recunoscut că fondurile se lovesc de avize şi autorizaţii inutile. Aşa se întâmplă că deşi de cele mai multe ori au proiecte bune, şefii administraţiilor locale se lovesc de fiecare dată de legislaţia depăşită şi exagerată.
O altă problemă este cofinanţarea pe care majoritatea primăriilor nu o pot susţine. Este şi cazul lui Vasile Simion, primarul din Ghindăreşti, care a declarat în cadrul întâlnirii că nu dispune de cei 40%, dar, culmea ironiei, beneficiază de forţă de muncă calificată.
Alţi primari au spus că ar putea accesa fondurile şi ar putea face eforturi pentru a acoperi partea de co-finanţare, însă se lovesc de legile exproprierilor. Un exemplu este primarul oraşului Hârşova, Tudor Nădrag, care a declarat că este îngrijorat de fenomenul de deşertificare din localitate dar se loveşte de problema ridicată de persoanele care nu doresc perdele forestiere pe terenul lor.
Nu în ultimul rând Sit Natura 2000 împiedică o altă categorie de primării să acceseze fonduri. Este cazul primarului din Săcele, Ion Oprea, care ar vrea să construiască o carieră de piatră însă nu poate din cauza legii privind declararea zonei sit „Natura 2000“.
Experţii europeni: birocraţia românească împiedică accesarea finanţărilor
În luna mai a acestui an s-au reunit la Sibiu membrii Clubului Economic German din Sibiu şi reprezentanţii Camerei de Comerţ Româno-Germană din Bucureşti pentru a discuta despre accesarea fondurilor europene. La discuţii au fost prezenţi Tiberiu Poştoacă (Unicredit Ţiriac Bank), Johannes Becker (reprezentant al firmei de consultanţă pentru accesarea fondurilor europene), Martin Bottesch, Dr. Jean Pierre Rollin (Consul General din Germania şi preşedinte al Clubului Economic German), Marco Walde (director general al Camerei de Comerţ Româno-Germană), Andreas Huber (Director general Limorom SRL şi membru de comitet al Clubului Economic Sibiu). Din partea Clubului Economic German au participat membrii de comitet: Dr. Jean-Pierre Rollin (Consul General Germania), Detlef Barthmes (ILC), Andreas Huber (Limorom), Sorana Bradu(Pressmedia), Martin Muller (Sobis) şi în jur de 50 de membri ai Clubului Economic German din Sibiu. Experţii în accesarea fondurilor europene au ţinut să precizeze legislaţia din România a transformat accesarea fondurilor europene într-un proces birocratic şi anevoios.
Specialiştii români au accesat doar 7% din banii europeni
Motivele din cauza cărora primăriile din România nu reuşesc să obţină banii europeni sunt simple. În primul rând, numărul funcţionarilor publici specializaţi în obţinerea fondurilor europene este foarte mare şi structurat ineficient şi disproporţionat. Pe de altă parte, veniturile însumate ale acestora pentru munca prestată (cu rezultate sub ceea ce se poate numi mediocru) au fost de un miliard de euro plătit de la bugetul ţării, adică cu doar 250 de milioane mai puţin decât suma totală a fondurilor pe care aceştia au reuşit să le obţină în cursul anilor 2007 şi 2008, din totalul de 3 miliarde puse la dispoziţie de UE!
Gradul de absorbţie a atins, astfel, 40%, dacă ne raportăm la ultimii doi ani, şi numai 7%, dacă ne raportăm la toţi banii pregătiţi de Uniunea Europeană pentru România pentru perioada 2007-2013 (respectiv 17,3 miliarde de euro ). Altfel spus, dacă aşa au mers lucrurile până acum, atunci ne va fi mult mai greu să accesăm în următorii cinci ani nu mai puţin de 93% din fondurile structurale oferite.
Pe de altă parte, mai mult de jumătate din cei 20.000 de specialişti în domeniu lucrează în instituţii din subordinea Guvernului României şi nu în cadrul autorităţilor locale, aşa cum ar fi fost poate mai logic şi eficient.
