Organigrama oculta a Guvernului Tariceanu (V)
Activitatea Grupului Interministerial pentru problemele proprietatii, condus de Bogdan Olteanu, a culminat, asa cum am aratat în materialele anterioare, cu adoptarea Titlului VI din Legea 247/2005 si a HG…. privind înfiintarea Fondului Proprietatea. Din doua trasaturi de condei, litigiile pentru retrocedarea proprietatilor nationalizate sub regimul comunist au fost convertite anticonstitutional în probleme de bursa. Aceasta solutie, pe cât de unica si spectaculoasa, pe atât de riscanta si penala în sensul vulgar al cuvântului, a avut la baza doua considerente majore, manipulate în interes privat de membrii organigramei oculte a Cabinetului Tariceanu. Prima se refera la acapararea unui procent important din economia nationala, prin transferul unor pachete de actiuni de la societati strategice din domeniul energetic si de interes national în patrimoniul FP. A doua se refera la un control total si decisiv al pietei imobiliare, dobândit ca urmare a intrarii în vigoare a celor doua acte normative.
Un articol de ADRIAN CÂRLESCU
Privatizarea energiei, prin Fondul Proprietatea
Sub aparenta de constituire a unui portofoliu solid în favoarea SC Fondul Proprietatea SA, în vederea despagubirii titularilor drepturilor litigioase pentru retrocedarea bunurilor imobile nationalizate sub regimul comunist, eminentele acestei mega-afaceri au trasferat de la Autoritatea pentru AVAS, Ministerul Economiei (prin OPSPI), si Ministerul Transporturilor, Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Comunicatiilor pachete cuprinse între 1,6% si 78% din actiunile detinute de statul român la cele mai importante societati din economia nationala. Iata capetele de afis de la Ministerul Economiei: 15% din CN Transelectrica Bucuresti SA, 15% din SNTGN Transgaz SA, 10% din SC Petrom SA, 15% din SNGN Romgaz SA, 12% din SC DGN Distrigaz Sud SA, 12% din SC DGN Distrigaz Nord SA, 20% din SC Hidroelectrica SA, 20% din SN Nuclearelectrica SA, 12% din SC Electrica Moldova SA, 12% din SC Electrica Oltenia SA, 12% din SC Electrica Dobrogea SA, 12% din. SC Electrica Muntenia Nord SA, 12% din SC Electrica Muntenia Sud SA, 12% din SC Electrica Banat SA, 12% din SC Electrica Transilvania Nord SA, 12% din SC Electrica Transilvania Sud SA, 15% din SC Complexul Energetic Turceni SA, 15% din SC Complexul Energetic Craiova SA, 15% din SC Complexul Energetic Rovinari SA, 10% din SC Oil Terminal SA, 10% din SC Conpet SA.
Cele mai importante transferuri de la Ministerul Transporturilor: 20% din CFR Marfa SA, 20% din „Metrorex” SA, 20% din „Aeroportul International Henri Coanda” SA, 20% „Aeroportul International Bucuresti Baneasa – Aurel Vlaicu” SA, 20% din „Aeroportul International Constanta” SA, 20% din „Aeroportul International Timisoara-Traian Vuia” SA, 20% din Administratia Canalelor Navigabile” SA Constanta, 20% din „Administratia Porturilor Dunarii Maritime” SA Galati, 20% din „Administratia Porturilor Dunarii Fluviale” SA Giurgiu.
Cele mai importante transferuri de la Ministerul Finantelor Publice: 20% din Loteria Romana SA, 20% din Imprimeria Nationala SA, 9,9% din CEC SA, sumele rezultate din valorificarea creantelor externe.
Cele mai importante transferuri de la Ministerul Comunicatiilor: 20% din Romtelecom S.A. si 25% din Posta Româna S.A.
Cele mai importante transferuri de actiuni de la AVAS: 18,171% din SC Alro Slatina SA, 70% din Carom Asigurari Bucuresti SA, 100% din Societatea de Strategie pentru Piata de Gros SA, 20% din Petrogaz Bucuresti SA, 20% din World Trade Center CCIB Bucuresti SA, 12,324% din Studiourile Media Pro Buftea SA, 15,429% din Palace Sinaia SA, 7,108% din Restaurant Cherhana Constanta SA si 2,684% din Santierul Naval Constanta SA.
Cele mai importante transferuri de la Ministerul Transporturilor: 20% din CFR Marfa SA, 20% din „Metrorex” SA, 20% din „Aeroportul International Henri Coanda” SA, 20% „Aeroportul International Bucuresti Baneasa – Aurel Vlaicu” SA, 20% din „Aeroportul International Constanta” SA, 20% din „Aeroportul International Timisoara-Traian Vuia” SA, 20% din Administratia Canalelor Navigabile” SA Constanta, 20% din „Administratia Porturilor Dunarii Maritime” SA Galati, 20% din „Administratia Porturilor Dunarii Fluviale” SA Giurgiu.
Cele mai importante transferuri de la Ministerul Finantelor Publice: 20% din Loteria Romana SA, 20% din Imprimeria Nationala SA, 9,9% din CEC SA, sumele rezultate din valorificarea creantelor externe.
Cele mai importante transferuri de la Ministerul Comunicatiilor: 20% din Romtelecom S.A. si 25% din Posta Româna S.A.
Cele mai importante transferuri de actiuni de la AVAS: 18,171% din SC Alro Slatina SA, 70% din Carom Asigurari Bucuresti SA, 100% din Societatea de Strategie pentru Piata de Gros SA, 20% din Petrogaz Bucuresti SA, 20% din World Trade Center CCIB Bucuresti SA, 12,324% din Studiourile Media Pro Buftea SA, 15,429% din Palace Sinaia SA, 7,108% din Restaurant Cherhana Constanta SA si 2,684% din Santierul Naval Constanta SA.
Scenarii de acaparare a 5% din economia nationala
De remarcat este faptul ca toate cele 119 societati la care FP detine acum actiuni înregistreaza profituri impresionante, astfel încât daca rata de distribuire a dividendelor ar fi de 100%, fondul ar încasa anual câteva sute de milioane de euro. Ca un exemplu ilustrativ, numai de la Petrom, FP ar încasa dividende anuale de peste 42 de milioane de euro, de la Loteria Nationala – 5 milioane de euro, de la Transgaz 6 milioane de euro, de la Posta Româna 2 milioane de euro, iar de la Nuclearelectrica 1,5 milioane de euro. Dar ceea ce este si mai important, actiunile de la societatile strategice au alte valori pe bursa, tranzactionarea lor având deja o miza geostrategica (orice serviciu de spionaj ar vrea sa poata interpune legal o cârtita la sedintele AGA ale companiilor românesti din domeniul energetic!). Un scenariu de acaparare a acestui portofoliu, care ar putea reprezenta chiar o cincime din economia nationala, nu este greu de imaginat: actiunile FP sunt distribuite catre titularii drepturilor litigioase (acestea putând fi cesionate înainte de a ajunge actiuni, prin presiunile reprezentantilor comisiilor judetene de restituire a pamântului si imobilelor), apoi sunt listate la bursa. Un „investitor” interesat ar putea sa acapareze peste 50% din actiuni, de la bursa sau, mai devreme, asa cum aratam, prin cumpararea drepturilor litigioase, ajungând astfel sa controleze FP-ul si, evident, pachetele de actiuni de la societatile strategice. Tocmai din acest mecanism se naste si a doua problema, anuntata în deschiderea articolului.
Afaceri imobiliare, pe tarlaua statului
Al doilea tun din spatele fondului se refera la o afacere imobiliara de proportii imense. Modificând legile proprietatii, prin titlul VI si VII al Legii 247/2005, eminentele FP au descoperit oul lui Columb în afaceri imobiliare: retrocedarile. Acesta este unul din domeniile reactivate subit de guvernarea Tariceanu si din considerente electorale, dar mai ales din acelea ca gestionarea unei noi runde de retrocedari confera o putere imensa prefectilor si membrilor comisiilor judetene abilitate sa aplice legea. În plus, pentru prima data, legea stabileste ca principiu de baza al retrocedarii restabilirea vechilor amplasamente, fara a exclude însa si compensarile cu alte suprafete. Din start, se deschide aici o plaja imensa de posibilitati, de aranjamente si misculatii la limita dintre eroarea umana si abuzul în serviciu. Desigur, la cum se misca justitia în România, întotdeauna, invariabil, rechinii imobiliari din administratie vor fi îndatorati doar greselilor umane si nicidecum abuzului calificat. Iar practica aplicarii legilor anterioare a creat din capul locului o situatie incredibila: proprietarii de la tarmul marii au fost împroprietariti de la Topraisar si Amzacea în sus, cei de la Topraisar la Cobadin, iar cei de la Cobadin la Deleni. Si asa, în functie de zonele cu potential turistic si imobiliar, hartile retorcedarii au fost împinse legal pe alte amplasamente. Asa s-a întâmplat în toata tara. Acum, revenind la principiul de baza al noii legi, cum sansele de reconstituire pe vechile amplasamente sunt de-a dreptul minuscule ca sa nu spunem ca lipsesc cu desavârsire, evident ca plaja de posibilitati pentru aranjamente imobiliare creste exponential. Asa se face ca, de regula, mostenitorii bunurilor nationalizate ajung sa mai înteleaga financiar câte ceva din legile proprietatii, doar daca îsi cesioneaza drepturile litigioase catre baietii destepti din domeniul retrocedarilor.
Gigi Becali, nașul lui Moisescu
Acest mecanism nu l-a înteles, de pilda, Gigi Becali, când a cumparat o sumedenie de drepturi litigioase, cu speranta ca va obtine macar 50% din suprafetele în litigiu. Recent, a înteles cum stau lucrurile si ca cineva, acolo sus, la ANRP, îi blocheaza întregul efort. Mai mult, a iesit într-o emisiune televizata, pentru a da lucrurile pe fata: „E unu` Vlad Moisescu. El taie, el spânzura! Ta-su a fost procuror. I-am zis: zi-i lui Moisescu sa nu se creada Dumnezeu, ca se-ntoarce roata. Toate itele duc la Tariceanu…”, a spus Becali, la Nasu, la B1TV. Iar daca aceste lucruri i se întâmpla lui Becali, care are bani de avocati de exceptie, ba mai mult deruleaza afacerile imobiliare prin Euroest, nu întâmplator chiar cea mai mare agentie din tara, nefericitilor care asteapta de 17 ani sa li se înapoieze ceea ce le-au furat comunistii, cu atât mai mult. Investigatia continua!
