Reporter: Am constatat că în localitatea dumneavoastră se execută lucrări edilitare?
Tudor Nădrag: În următorii doi ani cel puţin, oraşul Hârşova va fi un adevărat şantier. Am auzit că unii deja se laudă că sunt proiectele lui Chiriţă, probabil că le-o fi avut în gând, iar cei opt ani care i-a avut la dispoziţie au fost mai mult decât suficienţi să demonstreze ceea ce nu a putut demonstra. Dar eu vă întreb pe dumneavoastră şi pe orice hârşovean de bună credinţă: credeţi că actualul Guvern i-ar mai fi acordat fonduri lui Chiriţă, după ce guvernul liberal a tocat aici sute de miliarde fără să se vadă nimic, sau ca să nu fiu răutăcios aproape nimic? Credeţi că actualul guvern i-ar fi dat lui Chirită 7 milioane de euro pentru asfalt, 3 milioane de euro pentru apă şi canalizări, 10 milioane de euro pentru staţia de epurare şi staţii de pompare, pentru reabilitarea surselor de apă, sau încă 5 miliarde de euro pentru reabilitarea staţiei de sortare şi transfer deşeuri sau finalizarea a circa 300 apartamente până la sfârşitul anului 2010?
Rep: În ce relaţii mai sunteţi cu fostul primar?
T.N.: Foarte proaste, la majoritatea proiectelor noastre, dumnealui a votat împotrivă. Regret problemele de sănătate cu care se confruntă, am înţeles că s-a stresat la congresul PNL. Am mulţumirea că nu i-am formulat nici o reclamaţie deşi dovezi sunt suficiente privind irosirea banului public în timpul mandatelor sale. Aştept provocări, întotdeauna îi voi răspunde cu duritate pentru că am cu ce. Pentru că trensmiteau scrisori şi mesaje în numele meu, pentru că se interesau de ce a făcut tata puşcărie sau de ce nu mai lucrează soţia mea la Renel, le-am răspuns cu duritate, şi le voi răspunde totdeauna, repet, aştept noi provocări. Aud că umbla din uşă în uşă şi cerşeşte voturi, spunând că dacă era el primar ar fi fost mult mai bine. Opt ani nu a demonstrat nimic, şi cel mai greu lucru este că a izgonit orice investitor care ar fi putut crea locuri de muncă. A împrumutat acest oraş pe următorii 15 ani cu 35 de miliarde le şi vreau să vă spun că totul a fost aşa de bine calculat, încât prima rata am achitato eu, în luna iulie 2008. Plătim în fiecare lună 700 de milioane lei rate şi dobânzi la bănci. I-am solicitat în şedinţa de consiliu să ne arate şi noua unde a tocat cele 35 de miliarde şi nu a fost în stare să demonstreze. Toate lucrările sunt puternic supraevaluate, un adevărat jaf al banului public. Au avut grijă ca în campanie să taie panglica la căminul de bătrâni, atunci de ce nu funcţionează? Pentru că dorinţa lor a fost să spele bani aici. Au avut atâta foame de bani, încât au tocat până acum 17 miliarde, şi a mai rămas în sarcina mea să plătesc încă 5 miliarde şi să mai găsesc încă 4 miliarde pentru a finaliza lucrarea. Cu 26 de miliarde s-ar fi construit un bloc. Şi să ne amintim că jumătate din această clădire exista deja (birourile fostului CAP). Faceţi o comparaţie când vă spun că eu am construit biserici cu 4-5 miliarde lei. Cu băieţii de la firma mea am ajutat într-o sâmbătă la ridicarea celor 12 magazine din piaţa agroalimentara şi mi-am auzit deja vorbe. Crede cineva că pot lua eu un singur leu din aceasta primărie? Zilele trecute, am hotărât să înfiinţăm pădure comunală pe 200 de hectare de teren, care să rămână în proprietatea comunităţii să ne pomenească urmaşii noştri. Chiriţă a fost singurul care s-a opus. Referitor la căminul de bătrâni, vreau să vă informez că am discutat cu preşedintele Consiliului Judeţean care ne va ajuta să înfiinţăm aici, un centru medico-social pentru persoane în vârstă, iar în sediul centrului de persoane abuzate va funcţiona un centru medical de permanentă.
Rep: Ne spuneaţi ceva despre staţia de epurare, puteţi exemplifica?
T.N: Hârşova face parte din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă Canal coordonată de Consiliul Judeţean. Această asociaţie urmează să acceseze un proiect de 150 milione de euro din fonduri europene, dintre care până la 10 milioane euro pentru oraşul Hârşova. Lucrările constau în construirea unei staţii de epurare, a trei staţii de pompare, a unei conducte de refulare de 3 km şi reabilitarea surselor de apă.
Lucrările vor fi demarate în anul 2009 şi finalizate în anul 2011. Rămânând în domeniu, ţin să precizez că suntem curpinsi în masterplanul Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară Dobrogea cu o staţie de sortare şi transfer deşeuri unde vor lucra circa 80 de persoane. Cea mai gravă problemă cu care se confruntă Hârşova, este lipsa locurilor de muncă pentru rezolvarea căreia, vechea administraţie nu a făcut nimic. Suntem în discuţii cu reprezentanţii unui investitor din Statele Unite ale Americii pentru construirea unei fabrici de biodiesel care să valorifice culturile de rapiţă din zonă. În aceste zile stabilim amplasamentul pentru construirea unei centrale electrice pe bază de biomasă şi şi care să furnizeze apă caldă gratuită blocurilor din oraş. Împreună cu investitorul belgian am identificat o locaţie cu mare greutate pentru că cei care au administrat terenurile până acum au avut grijă să nu lase o palmă de pământ lângă oraş unde să putem construi o fabrică. Avem în vedere şi ne bucurăm de sprijinul Ministerului Turismului pentru elaborarea unui proiect în vederea valorificării apelor termale.
Rep: Cum staţi cu ocuparea forţei de muncă în oraş?
T.N.: Repet, este cea mai gravă problemă cu care ne confruntăm şi tocmai de aceea ne străduim chiar în condiţii de criză, să atragem investitori şi să putem creea locuri de muncă. Am angajat la primărie prin Legea nr.76, încă un număr de 110 persoane, o formă mascată de protecţie socială. Sigur că nu putem mulţumi pe toată lumea pentru că cererea este mult mai mare, iar unii s-au supărat dar, trebuie să se înţeleagă că primăria nu este întreprindere şi nici stabiliment. Adevărata rezolvare a locurilor de muncă nu o găsim decât prin construirea unor obiective industriale în zonă.
Rep: În ce stadiu vă mai aflaţi cu demersurile privind aducerea jandarmilor la Hârşova?
T.N.: De când am ajuns primar am efectuat toate demersurile către Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi către Ministerul de Interne. La sfârşitul anului trecut prin ordin al ministrului au fost blocate posturile. Deocamdată nu am reuşit decât să obţinem aprobarea deplasării jandarmilor în Hârşova două zile pe săptămână. Sunt îngrijorat de creşterea fenomenelor infracţionale în rândul etniei rrome şi în situaţia în care organele statului nu vor reuşi să asigure siguranţa cetăţeanului şi a bunurilor lui, suntem dispuşi să reducem alte cheltuieli şi să apelăm chiar la firme particulare de pază şi protecţie.
Rep: Cum staţi cu câinii comunitari?
T.N.: Direcţia Publică de Confort Urban are o echipă care se ocupă cu un randament destul de slab cu colectarea lor. Nu ne permite legea să-i omorâm şi atunci pentru perioada următoare am încheiat un contract cu o firmă specializată de ecarisaj care pentru două milioane pentru un câine ni-l ia din oraş. Mai departe este treaba lor să procedeze în conformitate cu legea.
Rep: Sunteţi mulţumit de echipa cu care lucraţi?
T.N.: Împreună cu viceprimarul constituim o echipă şi nu am avut niciodată probleme pe care să nu le depăşim. Amândoi suntem reprezentanţii ai celor două partide aflate la guvernare şi simţim sprijinul acestora. În acest sens putem afirma că ne bucurăm şi de tot sprijinul Consiliului Judeţean care ne-a cuprins în toate programele de dezvoltare ale judeţului. În perioada precedentă am fost sprijiniţi de Regia de Drumuri Judeţene pentru reparaţii şi plombe asfaltice. Tot Consiliul Judeţean ne-a cuprins şi în programul de reabilitare a căminelor culturale pentru că îmi stă pe suflet căminul de la Vadu Oii, care este o ruină şi o ruşine la intrarea în sat. Doresc să informez că avem destule proiecte, dar despre asta am discutat şi vom mai discuta. Concluzionez că îi rog pe hârşoveni să înţeleagă că în perioada următoare tot oraşul va deveni un şantier, că ne cerem scuze penrtu disconfortul creat de lucrările acestor şantiere, de multe ori nici constructorii nu manifestă suficientă seriozitate. Şi pentru că veni vorba de constructori, doresc să informez că am convocat firmele de construcţii din oraş să participe la edificarea blocurilor care urmează a fi executate, pentru că o parte din banii alocaţi oraşului Hârşova să rămână aici. Rămânând în domeniul construcţiilor doresc să precizez că în cadrul Direcţiei publice de Confort Urban am întărit echipa de constructori cu care realizăm la ora actuală, în regie proprie un nou cimitir, 12 spaţii comerciale în incinta pieţei agroalimentare, utilităţile blocurilor aflate în construcţie, în aşa fel să realizăm economie de fonduri. Cum vă informăm anterior, pe lângă sprijinul Consiliului Judeţean de a repara covorul asfaltic, urmează să primim sprijinul Guvernului cu aproape 7 milioane de euro pentru covor asfaltic pe principalele artere de circulaţie, dar am constituit şi o echipă proprie, am plătit 100 de tone de asfalt la staţia Chirana cu care vom repara artere secundare şi alei între blocuri. Adresez din nou rugămintea către hârşoveni să înţeleagă că în următorii doi ani oraşul va fi un şantier şi că uneori datorită şi constructorilor creăm disconfort. Se vor executa lucrări de alimentare cu apă, canalizare, asfaltare pe un număr de peste 70 de străzi. Până la finele anului 2010 se vor executa un număr de 300 de apartamente -100 ca locuinţe sociale şi 200 prin ANL şi consider că vom rezolva în totalitate cererea de locuinţe.
Rep: Cum aţi dori să arate votul hârşovenilor la alegerile euro parlamentare?
T.N.: În primul rând se ştie eu sunt primar al Partidului Democrat-Liberal şi teoretic aş dori ca majoritatea voturilor să meargă către acest partid. În al doilea rând se cunoaşte că avem şi sprijinul masiv al Consiliului Judeţean PSD şi aş dori ca şi spre acest partid să se adreseze voturile hârşovenilor. Iar către Partidul Naţional Liberal ai căror consilieri votează întotdeauna contra proiectelor noastre şi al cărui guvern în a doua jumătate a anului trecut a acordat Hârşovei zero lei, aş dori să primească zero voturi.
