Surse din Ministerul Mediului afirmă că oameni cu greutate au construit ilegal pe diguri
Statul Român nu reuşeşte să răspundă la o întrebare simplă: Cine este proprietarul de drept al digurilor de apărare din Delta Dunării?
Acestea sunt, de ani buni, mărul discordiei între diverse instituţii şi baronii Deltei (aşa cum au fost numiţi de presă investitorii „strategici” din zonă), care au privatizat foste societăţi de stat ce aveau în patrimoniu şi diguri.
În ultimii ani, diverşi reprezentanţi ai Guvernului au propus soluţii pentru ca statul să primească digurile înapoi, mergând până la ideea ca acestea să fie răscumpărate de la diversele firme ce le deţin în prezent.
În tot acest timp, inundaţiile au prăpădit sute de gospodării, căci afaceriştii care se declară proprietari de diguri au refuzat să accepte intervenţia autorităţilor.
Un articol de Mihai Răzvan ROTARU
În timp ce Statul vrea să reintre în proprietatea digurilor, un ordin al ministrului interimar al Mediului, Elena Udrea, de la sfârşitul anului trecut, anunţă închirierea mai multor diguri de apărare din Deltă pentru diverse investiţii private.
Surse din Ministerul Mediului spun că această decizie vine în sprijinul unor persoane influente din mediul politic şi de afaceri, care şi-au construit ilegal case de vacanţă şi pensiuni pe digurile din Deltă, persoane care în acest fel vor să intre în „legalitate”.
Cine sunt proprietarii digurilor de apărare?
Marile inundaţii de anii trecuţi au adus mereu în discuţie situaţia proprietăţii asupra digurilor de apărare din Delta Dunării. Cele mai multe diguri au devenit „proprietăţi private” în momentul în care oameni de afaceri potenţi au privatizat societăţi de stat care le deţineau în patrimoniu. În unele situaţii, constractele de privatizare menţionau că noul proprietar este obligat să pună la dispoziţia Consiliului Judeţean Tulcea aceste diguri, ele fiind un bun al Statului.
Cei mai cunoscuţi proprietari de diguri din Deltă sunt:
–Alexandru Bittner (despre care presa a spus că este interfaţa fostului Prim Ministru Adrian Năstase pentru afacerile din Deltă şi nu numai) – zona Murighiol şi Jurilovca
–Dan Verbina (fost deputat PSD, mare concesionar de luciu de apă) – zona Crişan
–Traian Rece (fost senator PSD) – zona Ceatalchioi-Sireasa
–Constantin Zibileanu (cunoscut pentru apropierea de PNL) –zona Partizani
–Vladimir Pop (cetăţean ucrainean) – zona Chilia
Traian rece vrea 1,6 miliarde euro de la Stat
Telenovela purtând numele „Digurile din Deltă” nu a dus lipsă de implicaţii politice şi a ajuns prin instanţe.
Cazul cel mai răsunător este Agrodelta Sireasa, cumpărată în proporţie de 60% de Traian Rece. Rece s-a aflat într-un conflict permanent cu autorităţile judeţene, mai ales cu Prefectura şi Poliţia de Frontieră. Omul de afaceri face agricultură pe o suprafaţă de aproximativ 10.000 ha şi şi-a construit un adevărat ranch pe malul braţului Chilia, în zona Sireasa.
Fostul prefect al judeţului Tulcea, Chirică Lefter, l-a acuzat pe Traian Rece că în timpul inundaţiilor din anul 2006 a refuzat să facă breşe în dig pentru a proteja localitatea Sălceni. În replică, omul de afaceri spune că şi-a protejat culturile şi acuză oficialităţile că nu l-au despăgubit după ce a plătit singur reparaţia digului.
În faţa presiunilor autorităţilor, Traian Rece şi Alexandru Bittner, sunt dispuşi să cedeze digurile Consiliului Judeţean Tulcea, dar… pe bani. Răscumpărarea digurilor de către stat era aproape să se întâmple în scurta perioadă petrecută de jurnalistul Liviu Mihaiu la conducerea Administraţiei Biosferei Delta Dunării. S-a opus atunci Curtea de Conturi Tulcea, care a considerat că digurile aparţin de drept Consiliului Judeţean şi că ele trebuie cedate cu titlu gratuit.
Traian Rece nu se lasă însă şi a notificat CJ Tulcea, prin intermediul Tribunalului, să-i plătească 1,6 miliarde de euro despăgubire pentru preluarea în domeniul public de interes judeţean a 40 kilometri de diguri din comuna Ceatalchioi.
Diguri de „vânzare”
Ordinul nr. 1487/2009 emis de Elena Udrea în perioada în care era ministru interimar al Mediului, permite închirierea bunurilor proprietate publică a statului deţinute de Administraţia Naţională Apele Române (ANAR). Este vorba de malurile Dunării, ostroave, insule, lacurile de la malul marii, cantoane turistice, clădiri ale unor microhidrocentrale şi chiar diguri de apărare, în total peste 300 de obiective. Motivul: În urma analizării inventarului bunurilor aflate în patrimoniul public şi în administrarea ANAR s-a constatat existenţa unor bunuri al căror potenţial economic, turistic sau de agrement este susceptibil de a fi valorificat.
În ceea ce priveşte digurile de apărare împotriva inundaţiilor, chestiunea cea mai sensibilă din textul acestui ordin, anexa documentului este foarte foarte zgârcită în informaţii, precizând doar „Diguri de apărare B.H (Bazin Hidrografic-n.red) Dunărea, judeţul Tulcea”.
În lipsa unor informaţii mai detaliate, am reuşit să găsim o listă cu diguri construite de către ANAR, în zone cu un potenţial turistic deosebit, însoţite de terenul aferent:
-Digul Sulina – lungime 13.500 m, înălţime 2 m
-Digul Mila 23 – lungime 3.400 m, înălţime 2,5 m, platformă de 3,92 ha
-Digul Sulina – Sfântu Gheorghe – Coşna – Leahova – Portiţia – lungime 86.000 m, înălţime 1,5 m,
-Digul Crişan – lungime 6000 m, înălţime 3,5 m, platformă 11 ha
-Digul Ciulineţ – Isaccea – lungime 7400 m, înălţime 3 m.
Ordinul precizează că toate aceste diguri pot fi închiriate pe o durată de 10 ani, cu posibilitatea de prelungire, de către orice persoană fizică sau juridică. În cazul în care autorităţile publice locale doresc să facă investiţii în aceste zone, ele vor avea drept de preempţiune.
Surse din Ministerului Mediului ne-au declarat sub protecţia anonimatului că, în ceea ce priveşte digurile din Deltă, măsura vine în sprijinul unor persoane importante care şi-au ridicat construcţii pe aceste diguri, fără a avea autorizaţie de la Apele Române. În acest fel, proprietarii de soi ai caselor de vacanţă şi pensiunilor ar putea să îşi justifice ulterior investiţiile făcute pe un teren ce nu le aparţine.