Un studiu publicat pe 11 iulie de Comisia Europeană arată că, deşi s-au făcut progrese în elaborarea de politici privind alfabetizarea, în 2009 unul din cinci adolescenţi de 15 ani şi numeroşi adulţi europeni nu puteau citi corect. Proporţia adolescenţilor care nu puteau citi corect era însă foarte mare în România şi Bulgaria (aproximativ 40%).
Studiul, realizat de reţeaua Eurydice în statele UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Turcia, relevă faptul că nu se pune suficient accent pe grupurile cu cel mai înalt grad de risc, precum copiii proveniţi din gospodării dezavantajate sau din familii de imigranţi.
În plus, materialele utilizate în astfel de iniţiative ar trebui să fie cât de variate posibil şi să includă multimedia.
Studiul se concentrează asupra a patru subiecte-cheie: metode de predare, abordarea dificultăţilor de citire, educaţia profesorilor şi promovarea citirii în afara şcolii. Fiecare dintre ele este examinat prin prisma cercetării academice, a ultimel…
Un studiu publicat pe 11 iulie de Comisia Europeană arată că, deşi s-au făcut progrese în elaborarea de politici privind alfabetizarea, în 2009 unul din cinci adolescenţi de 15 ani şi numeroşi adulţi europeni nu puteau citi corect. Proporţia adolescenţilor care nu puteau citi corect era însă foarte mare în România şi Bulgaria (aproximativ 40%).
Studiul, realizat de reţeaua Eurydice în statele UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Turcia, relevă faptul că nu se pune suficient accent pe grupurile cu cel mai înalt grad de risc, precum copiii proveniţi din gospodării dezavantajate sau din familii de imigranţi.
În plus, materialele utilizate în astfel de iniţiative ar trebui să fie cât de variate posibil şi să includă multimedia.
Studiul se concentrează asupra a patru subiecte-cheie: metode de predare, abordarea dificultăţilor de citire, educaţia profesorilor şi promovarea citirii în afara şcolii. Fiecare dintre ele este examinat prin prisma cercetării academice, a ultimelor rezultate ale sondajelor internaţionale şi a unei examinări aprofundate a politicilor, programelor şi celor mai bune practici la nivel naţional.
După cum se arată în documentul menţionat, numai opt ţări asigură specialişti în lectură, în sprijinul profesorilor şi elevilor – Danemarca, Finlanda, Islanda, Malta, Norvegia, Suedia şi Regatul Unit.
În prezent, în întregul spaţiu european practica obişnuită o reprezintă concentrarea asupra construirii bazelor pentru învăţarea citirii la nivel preşcolar. Şcolile folosesc într-o măsură tot mai mare materiale diversificate pentru învăţarea citirii, precum poveşti, reviste, benzi desenate şi site-uri de internet. Competenţele de citire se abordează şi prin intermediul altor obiecte din programă pentru promovarea înţelegerii în diferite contexte.
Studiul mai constată că, deşi cele mai multe ţări au stabilit obiective în ceea ce priveşte înţelegerea textelor scrise, de cele mai multe ori lipsesc strategiile necesare, îndeosebi în învăţământul secundar inferior.
Reţeaua Eurydice oferă informaţii şi analize privind sistemele şi politicile europene de educaţie. Începând din 2011, ea reuneşte 37 de unităţi naţionale bazate în toate cele 33 de ţări participante la Programul UE de învăţare pe tot parcursul vieţii (statele membre UE, Croaţia, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia şi Turcia). Reţeaua este coordonată şi gestionată de Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură a UE de la Bruxelles, care realizează proiectele de studii şi oferă o gamă de resurse online.
Pentru mai multe informaţii, click aici.
Departamentul pentru Afaceri Europene
