La reuniunea Consiliului EPSCO (Ocupare, Politică Socială, Sănătate şi Afacerile Consumatorului) – secţiunea ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, desfăşurată la 8 martie 2010, la Bruxelles, delegaţia României a susţinut că obiectivul privind ocuparea forţei de muncă, care ar urma să fie consemnat în viitoarea Strategie UE 2020, respectiv de 75 la sută pentru categoria de vârstă 20-64 ani, trebuie însoţit de o serie de ţinte complementare cum ar fi rata de ocupare în rândul femeilor din grupa de vârstă 20 – 64 ani şi rata de ocupare în rândul lucrătorilor vârstnici (grupa de vârstă 55 – 64). Noua arhitectură strategică trebuie să vizeze progresul în domenii prioritare precum ocuparea forţei de muncă, dezvoltarea şi diversificarea competenţelor profesionale şi reducerea sărăciei.
Majoritatea delegaţiilor participante la …
La reuniunea Consiliului EPSCO (Ocupare, Politică Socială, Sănătate şi Afacerile Consumatorului) – secţiunea ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, desfăşurată la 8 martie 2010, la Bruxelles, delegaţia României a susţinut că obiectivul privind ocuparea forţei de muncă, care ar urma să fie consemnat în viitoarea Strategie UE 2020, respectiv de 75 la sută pentru categoria de vârstă 20-64 ani, trebuie însoţit de o serie de ţinte complementare cum ar fi rata de ocupare în rândul femeilor din grupa de vârstă 20 – 64 ani şi rata de ocupare în rândul lucrătorilor vârstnici (grupa de vârstă 55 – 64). Noua arhitectură strategică trebuie să vizeze progresul în domenii prioritare precum ocuparea forţei de muncă, dezvoltarea şi diversificarea competenţelor profesionale şi reducerea sărăciei.
Majoritatea delegaţiilor participante la reuniune au afirmat că noua strategie trebuie să ia în considerare situaţia generată de criza economico-financiară şi au salutat numărul limitat de ţinte, subliniind importanţa implicării statelor membre în implementarea acestei strategii. Cele mai multe delegaţii şi-au exprimat acordul pentru ţinta de ocupare a forţei de muncă, subliniind că aceasta nu poate fi atinsă fără utilizarea întregului potenţial al femeilor pe piaţa forţei de muncă. Tinerii şi celelalte persoane apte de muncă sunt categorii care trebuie luate în considerare prioritar în stabilirea obiectivelor, mai ales prin adaptarea curiculei la cerinţele pieţei muncii şi dobândirea de competenţe din timpul şcolii, respectiv dezvoltarea de strategii viabile de învăţare pe tot parcursul vieţii. Alături de alte state membre, România a subliniat că dimensiunea socială trebuie să se afle în centrul Strategiei UE 2020, iar combaterea sărăciei reprezintă un obiectiv cheie al Uniunii. Totuşi, mulţi dintre miniştri consideră că o ţintă cantitativă de reducere a sărăciei este problematică, având în vedere complexitatea fenomenului, dar şi definirea sa relativă. Sărăcia comportă aspecte economice, sociale, culturale şi educaţionale, iar pentru atingerea obiectivului propus sunt necesare mai degrabă ţinte calitative decât cantitative.
Reuniunea a oferit, de asemenea, prilejul pentru realizarea unui schimb de opinii cu privire la violenţa împotriva femeilor, pe baza concluziilor Consiliului privind eradicarea violenţei împotriva femeilor în Uniunea Europeană.
În acest context, a fost subliniată necesitatea abordării acestei probleme pe patru direcţii de acţiune: informare, prin campanii de conştientizare la nivel naţional şi european; prevenţie, prin acţiuni de sprijin pentru victime şi copii acestora; sancţiuni împotriva agresorilor. Participanţii au subliniat că violenţa împotriva femeilor este inacceptabilă într-o societate civilizată şi este nevoie de promovarea unei politici de toleranţă zero faţă de astfel de acte.
În cadrul Consiliului EPSCO, au fost prezentate concluziile adoptate în data de 2 martie a.c., la Consiliul COMPET, având ca obiectiv contribuţia la elaborarea şi implementarea de acţiuni pentru promovarea mobilităţii, condiţii mai bune de muncă şi dezvoltarea carierei cercetătorilor, cu accent pe aspectele de securitate socială.Reprezentanţii statelor membre au subliniat necesitatea asigurării unor condiţii de muncă decente pentru cercetători, inclusiv prin îmbunătăţirea drepturilor de securitate socială, respectiv portabilitatea drepturilor de pensie suplimentară. Modelul social european depinde de dezvoltarea ştiinţifică şi doar progresul ştiinţific va dezvolta Europa, au concluzionat participanţii.
