Profil de Primar

Satul Mireasa, în care comuniştii l-au împuşcat pe Iisus

Gloanţele trase în biserica din sat amintesc de persecuţiile comunismului

În biserica din satul constănţean Mireasa se văd şi azi urmele gloanţelor trase de comunişti împotriva partizanilor, în urmă cu mai mult de jumătate de secol. Jurnaliştii DEZVĂLUIRI au mers la Mireasa pentru a afla poveştile localnicilor despre acest episod negru din istoria noastră. Oamenii îşi amintesc vag de această perioadă şi nicidecum nu au părut a fi interesaţi, de-a lungul timpului, de trecutul predecesorilor. Nu ne-a rămas decât să batem din poartă-n poartă, în speranţa că măcar bătrânii satului mai păstrează vii câteva fragmente din tinereţile răpite de comunism. (Galerie foto)

Un articol de Andreea PAVEL
                    Alexandra CĂLIN

Biserica abandonată de timp

Biserica din Mireasa, un sat foarte sărac ce aparţine de comuna constănţeană Târguşor, e izolată pe un câmp de la marginea drumului, deasupra derelei cu apă murdară. La cişmeaua de piatră de lângă derea o placă de piatră păstrează versete din Coran, scrise cu litere din alfabetul arab. În curtea bisericii stă cuminte o cruce înfiptă în pământul uscat de vara ce tocmai a trecut, pe care de-abia mai putem citi: “În amintirea bravului soldat, Vlăduşel C. Gheorghe, mort la datorie în 1945, 23 ani”. În locul pozei a rămas un gol, asemenea unei urme de glonţ. Lângă mormânt, o altă cruce, din fier ruginit, se sprijină de un copac. Intrăm. Biserica veche, parcă abandonată după război, poartă un miros greu de mucegai. Picturile sfinţilor, deteriorate de timp, păstrează povara unui trecut dureros, la fel cum noi ne simţim împovăraţi de privirile iscoditoare ale celor câţiva copii şi bătrâni din lăcaş. Căutăm curioşi urmele de gloanţe, despre care am auzit că există în altar. Se spune că au fost trase de comunişti împotriva partizanilor, sub privirile neputincioase ale sfinţilor.
După predica despre ispite şi răsplata faptelor bune, preotul îşi însemnează pe frunte, cu mir, puţinii enoriaşi. După ce face la fel şi cu noi, ne întreabă retoric dacă suntem din Târguşor. Îi spunem zvonul care ne-a adus acolo şi imediat îşi roagă enoriaşii să ne ajute cu informaţii. Aşa se face că un localnic ne arată portreul regelui pictat la intrarea în biserică, care a fost şters de comunişti. Altcineva ne spune că a auzit despre un tunel care ar lega biserica de o peşteră în care se ascundeau partizanii.  

Legenda tunelului de sub biserică

La peştera din satul Mireasa se ajunge foarte greu. Cocoţată pe un deal nu înalt, dar foarte abrupt, peştera pare să fi fost ascunzătoarea perfectă a partizanilor din timpul comunismului. Cel puţin, aşa ne spune o legendă purtată prin viu grai până în zilele noastre, de către unii localnici. O bătrână pe care am întâlnit-o la slujbă, ne-a povestit: „Acolo se ascundeau oamenii care luptau împotriva comunismului. Peştera avea un tunel care ajungea sub biserică. Partizanii îşi făcuseră o intrare care dădea exact în altar”.
Într-adevăr, în peşteră se vede cum singura galerie se opreşte brusc în urma unei surpări a tavanului. Aceeaşi legendă spune că un trădător le-a arătat securiştilor peştera partizanilor. Aceştia din urmă au intrat pe tunel pentru a se refugia în biserică. Acolo au fost prinşi şi împuşcaţi. Gloanţele se mai văd şi astăzi în icoana Maicii Domnului cu Pruncul, din cupola altarului. Responsabilii cu propaganda comunistă au avut grijă să şteargă şi chipul regelui dintr-un portret pictat la intrarea în naos, pe partea dreaptă (foto stânga).

Fostul preot din Mireasa a confirmat povestea

Cea mai sigură sursă pentru povestea partizanilor împuşcaţi în biserică este chiar fostul preot de la Mireasa, Marian Mănescu. În prezent preot al unei comunităţi de români din Spania, preotul Mănescu ne-a relatat că a găsit menţiuni ale sângerosului episod în arhiva bisericii. În acel moment nu a dorit însă să dezvolte subiectul, temându-se că superiorii săi ar putea să îi dea conotaţii politice.
Preotul Cristian de la Mireasa şi preotul Bobu, de la biserica din Târguşor nu ştiu însă nimic despre această poveste. Cel din urmă a promis însă că va cerceta cele spuse de noi, în arhivă.

Teroarea comunistă, după 20 de ani

Preotul Bobu ne-a sugerat să stăm de vorbă cu Mihai Ştefan, un bătrân dascăl al bisericii din Runcu, comuna Pantelimon, care ar fi făcut puşcărie pentru că i-a ajutat pe partizani. Zis şi făcut: am mers în Runcu şi l-am căutat pe dascălul Mihai Ştefan. Ginerele acestuia ne-a spus că este la „farmacie”. Cum în Runcu nu există farmacie, l-am găsit pe Ştefan în cârciuma satului. Bătrânul a înţeles cu greu ce vrem, dar nu înţelegea de ce ţinem morţiş să dezgropăm morţii. „Cine v-a spus asta? Nu ştiu dacă e adevărat, nu mai ţin minte. Şi dacă i-am ajutat pe partizani… Doar nu am făcut o crimă. Istoria din cărţi este o mare minciună. Nimeni nu mai învaţă azi istoria adevărată”. Privirea pierdută a acestuia ne-a lăsat de înţeles că oamenii se mai tem de comunism chiar şi după 20 de ani… .

Haiducii Dobrogei

Lupta anticomunistă din Dobrogea a fost purtată de două grupuri: unul în nordul regiunii, condus de Nicolae Fudulea, având ca centru Pădurea Babadagului, şi un altul în sud, care l-a avut ca lider pe Gogu Puiu. În 1948 au fost puse bazele grupării “Pădurea Babadagului”, care şi-a luat numele de la faptul că şi-a stabilit “carteirul general” într-o cazemată săpată sub pământ, în codrii omonimi. Noaptea ieşeau şi colindau satele, întâlnindu-se pe ascuns cu susţinătorii milcării. Liderii au fost căutaţi ani de-a rândul de comunişti, care până la urmă le-au găsit şi asediat “fortăreaţa”. Ei au fost prinşi şi întemniţaţi în sediul Securităţii Constanţa.

{bonckowall}/mireasagaleriefoto/{/bonckowall}

(foto Alexandra Călin)

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top