Rezolutia privind modernizarea universitatilor pentru competitivitate europeana, intr-o economie globala a cunoasterii

Proiectul de Rezolutie privind modernizarea universitatilor europene a fost aprobat in cadrul Consiliul Competitivitate, sectiunea Cercetare (22-23 noiembrie 2007).

Proiectul a fost discutat anterior la Consiliul Educatie, avand la baza Comunicarea Comisiei “Delivering on the modernization agenda for universities: education, research and innovation” si reflecta concluziile reuniunii la nivel inalt cu tema “Modernizarea universitatilor in Europa” (Lisabona, 5-6 noiembrie a.c.).

Context European

Potrivit clasamentului Shanghai, universitatile europene au performante mai slabe decat cele americane sau asiatice. Statele Membre aloca, in medie, doar 1,1% din PIB pentru invatamantul superior, procent similar cu cel al Japoniei, dar mult mai mic decat cel al Canadei (2,5%) si SUA (2,7%).
Desi sistemul universitar european are un potential deosebit (mai mult de 4000 de institutii, 17 milioane de studenti si 435000 de cercetatori) si un nivel calitativ ridicat, acestea nu sunt…

Proiectul de Rezolutie privind modernizarea universitatilor europene a fost aprobat in cadrul Consiliul Competitivitate, sectiunea Cercetare (22-23 noiembrie 2007).

Proiectul a fost discutat anterior la Consiliul Educatie, avand la baza Comunicarea Comisiei “Delivering on the modernization agenda for universities: education, research and innovation” si reflecta concluziile reuniunii la nivel inalt cu tema “Modernizarea universitatilor in Europa” (Lisabona, 5-6 noiembrie a.c.).

Context European

Potrivit clasamentului Shanghai, universitatile europene au performante mai slabe decat cele americane sau asiatice. Statele Membre aloca, in medie, doar 1,1% din PIB pentru invatamantul superior, procent similar cu cel al Japoniei, dar mult mai mic decat cel al Canadei (2,5%) si SUA (2,7%).
Desi sistemul universitar european are un potential deosebit (mai mult de 4000 de institutii, 17 milioane de studenti si 435000 de cercetatori) si un nivel calitativ ridicat, acestea nu sunt utilizate la maximum pentru cresterea economica si pentru ocuparea fortei de munca.

Este motivul pentru care Comisia a adoptat o serie de directii de actiune, menite sa imbunatateasca pe termen mediu si lung performantele universitatilor europene.
Aceste directii vizeaza:

1. Cooperarea si eliminarea barierelor dintre universitati la nivel european. In acest sens un efort major ar trebui realizat in directia atingerii obiectivelor stabilite prin procesul Bologna pana in 2010 , si anume: calificari comparabile, curricula flexibila si moderna pentru toate nivelurile, sisteme de asigurare a calitatii viabile;

2. Asigurarea autonomiei reale a universitatilor si responsabilizarea acestora. Este vorba de introducerea unor noi sisteme de guvernare interna, bazate pe prioritati strategice si pe managementul profesional al resurselor umane, investitiilor si procedurilor administrative. De asemenea, universitatile ar trebui sa evite fragmentarea lor in subsisteme multiple si sa-si concentreze eforturile asupra prioritatilor institutionale din domeniul cercetarii si educatiei;

3. Furnizarea de stimulente pentru parteneriate structurate cu mediul de afaceri. Scopul acestor parteneriate il reprezinta crearea de oportunitati pentru universitati de imbunatatire a diseminarii rezultatelor cercetarii, imbunatatirea programelor de educatie si cercetare in sensul plasarii studentilor si a cercetatorilor in afaceri;

4. Furnizarea de calificari si competente adecvate pentru piata muncii. Universitatile trebuie sa adopte o curricula universitara inovativa, metode de educatie si programe de formare care sa includa competente solicitate pe piata muncii precum si multidisciplinare, astfel incat sa sporeasca gradul de angajare pe piata muncii a absolventilor;

5. Reducerea deficitului de finantare si alocarea eficienta a fondurilor in educatie si formare.

6. Imbunatatirea interdisciplinaritatii si trans-disciplinaritatii . Mai putina concentrare pe discipline stiintifice si mai mult pe domenii de cercetare si asocierea acestora cu domenii complementare sau conexe (inclusiv management si antreprenoriat, stiinte sociale si umane) precum si cresterea interactiunii intre studenti, cercetatori si echipe de cercetare printr-o mobilitate sporita intre discipline si sectoare.

7. Stimularea cunoasterii prin sporirea interactiunii cu societatea, cresterea relevantei rolului universitatilor pentru societate in general.

8. Recompensarea excelentei. Universitatile trebuie sa atraga cei mai buni academicieni si cercetatori, sa-i recruteze prin proceduri flexibile si transparente, sa garanteze libertate deplina de cercetare pentru lideri si sa ofere perspective atractive in cariera.

9. Cresterea vizibilitatii si atractivitatii politicilor europene in domeniul cercetarii si invatamantului superior (EHEA si ERA).

Relevanta pentru Romania

Adoptarea rezolutiei privind modernizarea universitatilor este relevanta pentru Romania, cu atat mai mult cu cat sistemul educational din Romania se afla intr-un proces de reforma profunda. Reforma structurala a invatamantului superior in Romania are ca obiectiv cresterea mobilitatii studentilor, imbunatatirea sanselor lor pe piata muncii si cresterea participarii la programele de master si de doctorat.
Trei din cele 9 directii de actiune identificate de Comisie in vederea ameliorarii situatiei universitatilor europene sunt extrem de importante pentru Romania. Acestea se refera la :

– actualizarea ofertelor de studii universitare in vederea furnizarii de calificari si competente relevante pentru o piata a muncii in continua schimbare;

– intarirea colaborarii cu mediul de afaceri si dezvoltarea antreprenoriatului pentru dezvoltarea finantarii private a universitatilor, pe de o parte si pentru a spori capacitatea de inovare si de cercetare- dezvoltare, pe de alta parte;

– cresterea vizibilitatii, atractivitatii si competitivitatii universitatilor romanesti la nivel european precum si extinderea si consolidarea relatiilor acestora cu institutiile similare europene, in special in contextul participarii in cadrul programelor comunitare.

Pentru a realiza cu succes procesul de reforma, universitatile au nevoie de un grad mai mare de autonomie. In acelasi timp, acestea trebuie sa fie pregatite sa isi asume responsabilitatile care decurg de aici si sa se adapteze la schimbarile dinamice ale societatii actuale si la cerintele acesteia. Autoritatile competente vin in sprijinul acestora prin elaborarea si adoptarea de proiecte de legi si pot face eforturile necesare pentru a obtine angajamentul necesar de la toti actorii implicati in proces.

Asigurarea calitatii invatamantului superior, ca parte integranta a reformei, poate fi realizata prin introducerea unor mecanisme de asigurare a calitatii care sa aiba la baza rezultatele si, implicit, capacitatile universitatilor de a gasi raspunsuri adecvate la provocarile societatii bazate pe cunoastere.

Sprijin comunitar