Consiliul Comunelor şi Regiunilor Europei s-a întrunit la Berlin
Consiliul Comunelor şi Regiunilor Europei (CCRE), alături de Comitetul Director al Consiliului s-au întrunit la Berlin în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie 2009.
Asociaţia Comunelor din România (A.Co.R) a fost reprezentată la Berlin, în cadrul Consiliului Comunelor şi Regiunilor Europei preşedintele A.Co.R, Emil Drăghici, primarul comunei Vulcana Băi, judeţul Dâmboviţa şi de prim – vicepreşedintele Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, judeţul Constanţa.
Temele care au fost abordate în cadrul întâlnirilor au fost prezentate de liderii fiecărei ţări, pe care vi le enumerăm în rândurile ce urmează.
Un articol de Andreea PAVEL
-Seminarul CCRE 1989, un nou răsărit pentru democraţie în Europa Centrală şi Orientală – 20 ani după căderea Zidului Berlinului şi succesul mişcării Solidarnosc.
-Deschiderea Comitetului Director: adoptarea ordinii de zi, aprobarea listei de decizii de la reuniunea de la Malmo (22 aprilie); pentru informare, proiectul listei deciziilor reuniunii Secretarilor Generali şi Directori (Madrid, 1-2 octombrie), darea de seamă a Biroului Executiv (Viena, 5 noiembrie), schimbarea componenţei Biroului Executiv, alegerea noului secretar general al CCRE, raportul despre punerea în practică a programului de lucru pe anul 2009, ultimile informaţii despre impactul crizei financiare şi economice, Statele Generale ale CCRE trecute şi viitoare: Statele Generale din Malmo (aprilie 2009): ratificarea Declaraţiei finale şi a rezoluţiei, 25 State Generale, Cadiz, 2012;
-Lucrări politice ale CCRE şi mai ales: raportul primului an al noului sistem al raporturilor, probleme politice de actualitate, bilanţul Comitetului de Gestiune Financiară (Paris, 18 septembrie), aprobarea cheltuielilor pe anul 2008, adoptarea programului de lucru pe anul 2010 şi mai ales: pregătirea unei autoevaluări a CCRE pentru anul 2010, adoptarea proiectului de buget pe anul 2010, relaţionare europeană, oraşe şi guverne locale unite şi afaceri internaţionale, probleme relative la adeziunea la CCREA
Guvernatorul Vienei a dat startul
Deschiderea sesiunii a fost susţinută de Michael Haupl, guvernatorul Vienei, care a prezentat derularea evenimentelor istorice din anul 1948 până în present, cu cele mai importante evenimente care au transformat ţările Europei, inclusiv revoluţia din decembrie 1989 din România. Evoluţia evenimentelor scoate în evidenţă dorinţa de democraţie şi libertate a cetăţenilor Europei. Nevoia de dezvoltare economică a ţărilor este strâns legată de dezvoltarea socială care s-a derulat cu dificultate. Democraţia în Europa Centrală şi de Est s-a instaurat în ani, prin descentralizare. Încet, încet s-a reconstruit o întreagă economie, un sistem economic cu condiţii mai bune pentru locuitori.
S-a vorbit, de asemenea, despre autonomia administrativă după decembrie 1989, autonomie care a dus la înfiinţarea Asociaţiilor Municipalităţilor.
O autonomie reală implică autoguvernare, urmând ca prin descentralizare să înţelegem despărţirea efectivă de stat prin adoptarea unor forme asemănătoare celor federative (regionalizare). Numai o astfel de măsură radicală poate rupe legăturile de subordonare şi dependenţă dintre stat şi comunităţile locale sau regionale. Eliberarea de sub tutela statului este obligatorie pentru ca diferitele grupuri de cetăţeni să conştientizeze apartenenţa la comunităţi restrânse, tradiţionale şi specifice ce le determină să aibă scopuri şi interese comune.
Mariana Gâju, prim-vicepreşedintele A.Co.R, ne-a declarat: “Egalitatea de şanse, între femei şi bărbaţi, reprezintă un drept fundamental, o valoare comună a Uniunii Europene şi o condiţie necesară pentru îndeplinirea obiectivelor de creştere, ocupare a forţei de muncă şi coeziune socială la nivelul UE”.
Deşi există încă o serie de inegalităţi, în ultimele decenii, UE a făcut progrese semnificative pentru ca femeile şi bărbaţii să beneficieze de şanse egale. Acest lucru se datorează, în primul rând, legislaţiei privind tratamentul egal, măsurilor destinate să integreze principiul egalităţii de şanse în toate politicile comunitare şi măsurilor specifice privind promovarea femeilor, atât în viaţa politică, cât şi administrativă.
Înfrăţirea, cel mai important instrument diplomatic
Înfrăţirea este o reuniune dintre două municipalităţi care caută să se asocieze pentru a acţiona într-o perspectivă europeană, având obiectivul de a rezolva problemele cu care se confruntă şi dezvoltarea unor legături de prietenie din ce în ce mai strânse între acestea. Valorile primare care caracterizează înfrăţirile sunt prietenia, cooperarea şi înţelegerea reciprocă între popoarele europene.
Înfrăţirile sunt expresia unităţii şi identităţii europene. Ele reprezintă, fără îndoială, cea mai vizibilă formă de cooperare europeană, dovadă fiind miile de municipalităţi şi oraşe care au panouri indicatoare la intrarea pe teritoriul lor cu numele colectivităţilor locale cu care sunt înfrăţite.
Prim-vicepreşedintele A.Co.R ne-a mai declarat: “Înfrăţirea este deopotrivă un instrument flexibil şi cu valenţe multiple. Înfrăţirile se pot concretiza între sate, aglomeraţii urbane, municipalităţi, oraşe, provincii, metropole etc. Acestea pot acoperi o largă paletă de activităţi şi pot implica numeroşi actori, din două sau mai multe comunităţi. Un bun parteneriat de infrăţire poate aduce multe beneficii unei comunităţi. Adunând împreună oameni din diverse regiuni ale Europei, înfrăţirile oferă cadrul pentru a împărtăşi probleme, schimburi de opinii şi înţelegerea diferitelor puncte de vedere asupra oricăror chestiuni pentru care se manifestă interesul comun sau îngrijorarea comună.
