Potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeană, costul măsurilor de combatere a încălzirii globale este mai scăzut astăzi faţă de 2008, când UE a adoptat obiectivele privind schimbările climatice.
Înaintea negocierilor ONU care vor începe săptămâna viitoare, UE a publicat un studiu privind fezabilitatea stabilirii unor obiective mai stricte în materie de reducere a emisiilor.
Uniunea Europeană s-a angajat deja să-şi reducă emisiile de CO2 cu cel puţin 20% până în 2020, faţă de nivelul din 1990. La Conferinţa ONU de la Copenhaga privind schimbările climatice, UE şi-a luat angajamentul de a majora obiectivul la 30%, dacă şi alte ţări mari poluatoare procedează în acelaşi fel. Deoarece până în prezent nu s-a ajuns la niciun acord, miniştrii mediului au cerut Comisiei să analizeze dacă măsura ar putea fi totuşi pusă în practică în cazul UE. Rezultatele au fost prezentate de Connie Hedegaard, comisarul pentru politici climatice.
Potrivit studiului, costul total al…
Potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeană, costul măsurilor de combatere a încălzirii globale este mai scăzut astăzi faţă de 2008, când UE a adoptat obiectivele privind schimbările climatice.
Înaintea negocierilor ONU care vor începe săptămâna viitoare, UE a publicat un studiu privind fezabilitatea stabilirii unor obiective mai stricte în materie de reducere a emisiilor.
Uniunea Europeană s-a angajat deja să-şi reducă emisiile de CO2 cu cel puţin 20% până în 2020, faţă de nivelul din 1990. La Conferinţa ONU de la Copenhaga privind schimbările climatice, UE şi-a luat angajamentul de a majora obiectivul la 30%, dacă şi alte ţări mari poluatoare procedează în acelaşi fel. Deoarece până în prezent nu s-a ajuns la niciun acord, miniştrii mediului au cerut Comisiei să analizeze dacă măsura ar putea fi totuşi pusă în practică în cazul UE. Rezultatele au fost prezentate de Connie Hedegaard, comisarul pentru politici climatice.
Potrivit studiului, costul total al atingerii obiectivului de 30% este estimat la 81 de miliarde de euro/an sau 0,54% din PIB. Deşi suma ar fi cu 33 de miliarde de euro mai mare decât ne-ar costa astăzi atingerea obiectivului de 20%, în realitate este vorba de doar 11 miliarde în plus faţă de preţul estimat în 2008.
Costurile mai scăzute reflectă o cerere de energie în scădere pe perioada de recesiune şi o creştere a preţurilor la petrol, ceea ce a condus la scăderea preţului poluării în Europa. UE le cere reprezentanţilor industriei grele să achiziţioneze certificate de emisii de gaze cu efect de seră, care pot fi tranzacţionate pe piaţa bursieră din Europa. În funcţie de preţul emisiilor de CO2, costul atingerii obiectivului obligatoriu de 20% a scăzut cu 30% faţă de anul 2008, de la 70 la 48 de miliarde de euro/an.
Studiul estimează că fixarea unui obiectiv mai mare ar stimula economia şi ar reduce depedenţa UE de importul de petrol şi gaz. De asemenea, Europa ar avea posibilitatea de a-şi atinge mai uşor obiectivul de a reduce emisiile cu 80% până în 2050.
În plus, stabilirea unui asemenea obiectiv ar putea da un nou imbold negocierilor pe tema schimbărilor climatice, după dezamăgirea reprezentată de conferinţa de la Copenhaga, în urma căreia nu s-a reuşit semnarea unui acord internaţional obligatoriu din punct de vedere juridic, pentru combaterea schimbărilor climatice. După Copenhaga, negocierile ONU au stagnat, urmând a fi reluate la 31 mai.
Studiul analizează modalităţile prin care se pot obţine reduceri mai mari ale emisiilor şi implicaţiile stabilirii unui obiectiv mai ambiţios în afara frontierelor UE. Printre opţiunile avute în vedere se numără reţinerea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi folosirea lor pentru a recompensa industriile ecologice.
SURSA: COMISIA EUROPEANĂ
