Raportul Curţii de Conturi privind gestionarea de către Comisie a sistemului de controale sanitar-veterinare la importurile de carne, în conformitate cu reformele legislaţiei din domeniul igienei din 2004

Curtea de Conturi Europeană a dat publicităţii miercuri, 16 martie, un Raport special pe 2010 privind gestionarea de către Comisia Europeană a sistemului UE de controale sanitar-veterinare la importurile de carne efectuate în cadrul punctelor de inspecţie la frontieră (PIF), în conformitate cu reformele legislaţiei  din domeniul igienei adoptate în 2004.

Raportul analizează situaţia din patru state membre – Franţa, Olanda, Spania şi România -, dar şi o serie de vizite de inspec­ţie derulate de Oficiul Alimentar şi Veterinar (OAV) din cadrul Comisiei în Lituania, Regatul Unit şi Grecia.

Concluzia auditului arată că se înregistrează întârzieri în implementarea „Pachetului igienă” din 2004, anumite aspecte importante de reglementare nefiind încă acoperite. Totodată, statele verificate au de realizat progrese şi în ceea ce priveşte sistemele de informaţii la care au acces punctele de inspecţie la frontieră, precum şi cu privire la controalele pe care le efectuează acestea.

Î…

Curtea de Conturi Europeană a dat publicităţii miercuri, 16 martie, un Raport special pe 2010 privind gestionarea de către Comisia Europeană a sistemului UE de controale sanitar-veterinare la importurile de carne efectuate în cadrul punctelor de inspecţie la frontieră (PIF), în conformitate cu reformele legislaţiei  din domeniul igienei adoptate în 2004.

Raportul analizează situaţia din patru state membre – Franţa, Olanda, Spania şi România -, dar şi o serie de vizite de inspec­ţie derulate de Oficiul Alimentar şi Veterinar (OAV) din cadrul Comisiei în Lituania, Regatul Unit şi Grecia.

Concluzia auditului arată că se înregistrează întârzieri în implementarea „Pachetului igienă” din 2004, anumite aspecte importante de reglementare nefiind încă acoperite. Totodată, statele verificate au de realizat progrese şi în ceea ce priveşte sistemele de informaţii la care au acces punctele de inspecţie la frontieră, precum şi cu privire la controalele pe care le efectuează acestea.

În plus, auditul menţionează că, în cadrul acordurilor de echivalare încheiate cu ţări terţe, s-au accep­tat reduceri substanţiale ale nivelului de con­troale la importuri, fără ca acest lucru să fie susţinut cu probe justificative rezonabile.

Raportul menţionează necesitatea ca fiecare stat membru să elaboreze un plan de control na­ţional multianual pentru a promova o abordare coerentă, globală şi integrată pentru controalele oficiale pe care le efectuează cu privire la lanţul alimentar şi furajer, la aplicarea legislaţiei privind sănătatea animală şi bunăstarea animalelor şi la importuri.

Raportul Curţii de Conturi stabileşte ca deficienţe: lipsa armonizării tarifelor şi a sancţiunilor, nivelul foarte scăzut de activitate la anumite puncte de inspecţie la frontieră (PIF), dar şi rolul limitat al auditului intern în sistemele naţionale de control, invocând necesitatea unei strategii la nivel UE pentru elaborarea şi evaluarea planurilor de monitorizare, dar şi îmbunătăţirea coordonării sistemelor de control sanitar-veterinar ale statelor membre.

Auditul mai evidenţiază şi necesitatea instituirii unor indicatori de performanţă pentru a se putea monitoriza realizarea progreselor în raport cu obiectivele stabilite de „pachetul igienă”, dar şi necesitatea unei mai bune selecţii a PIF- urilor şi a loturilor în vederea inspecţiei, pe baza unei analize a riscurilor.

Potrivit Raportului menţionat, în Spania, Lituania şi România, unde gama de teste este limitată de capacitatea labo­ratoarelor de a realiza anumite analize şi de faptul că nu dis­pun de acreditare pentru efectuarea lor, planurile de monitorizare pentru anul 2008 nu au prevăzut detectarea în carne a anumitor categorii de reziduuri de hormoni (substanţe anabolizante) şi de agenţi de contaminare proveniţi din mediu (dioxine, metale grele).

În cazul României, cu ocazia vizitei efec­tuate la unul dintre punctele de inspecţie la frontieră, s-a descoperit că numai 20 dintre cele 63 de analize de laborator prevăzute în planul pentru 2008 au fost efectuate. Auditul mai arată că, din cauza constrângerilor bugetare, planul pen­tru 2009 al României prevedea acum doar 44 de analize.

În privinţa oportunităţii alegerii punctelor de inspecţie la frontieră, în Spania, Grecia şi România s-au detectat cazuri în care fluxul de mărfuri era atât de nesemnificativ, încât este pusă sub semnul întrebării necesitatea existenţei acestora, ţinând seama mai ales că este obligatorie prezenţa permanentă în PIF- uri a unor specialişti cu experienţă. Auditul concluzionează că, de fapt, anumite PIF- uri au fost create din motive interne care nu au nici o legătură cu eficienţa gestionării sau cu eficacitatea controalelor, nefiind disponibilă nici o analiză a raportului costuri-beneficii care să justifice menţinerea lor în activitate.

Auditul a mai identificat şi o deficienţă în procedurile de audit intern ale statelor membre, şi anume planificarea bazată pe analize informale ale riscurilor (Spa­nia, România), fără a lua în calcul volumul de activitate al PIF- urilor (România).

Raportul Curţii de Conturi menţionează că, în acest domeniu, Comisia trebuie: să finalizeze cadrul de reglementare cu­noscut sub denumirea de „Pachetul igienă” şi să îl codifice într-o versiune consolidată şi uşor de consultat; să furnizeze linii directoare suplimentare necesare pentru aplicarea la nivel de UE a unei strategii în ceea ce priveşte controa­lele sanitar-veterinare, precum şi indicatori de performanţă, pentru a determina dacă s-au îndeplinit obiectivele „pachetului igienă”; să îmbunătăţească în continuare modelele de clasificare a riscurilor utilizate de OAV în cadrul planificării activităţilor sale de audit; şi să se asigure în mod concret că statele membre remediază în cel mai scurt termen posibil eventualele deficienţe detectate în cadrul controalelor sanitar-veterinare la importurile de carne.

Ca urmare a crizelor sanitare grave din anii ’90, în anul 2004 a fost adoptat un nou cadru legislativ, cunoscut sub denumirea de „pachetul igienă”, care are la bază Cartea albă privind siguranţa alimentară.

Controalele sanitar-veterinare la importurile de carne şi de produse din carne reprezintă o componentă esenţială a politicii Uniunii Europene în materie de siguranţă alimentară. Carnea importată prezintă riscul de a con­stitui un vector de transmise a bolilor nu numai consumatorilor lor, ci şi animalelor, afec­tând în acest fel producţia de pe teritoriul UE.

Deşi importurile reprezintă mai puţin de 4 % din consumul de carne din UE şi nu există dovezi care să indice că una sau alta dintre crizele sanitare majore, survenite în ultimii 15 ani, a fost cauzată de insuficienţe în controalele sanitar – veterinare la import, gradul de conştientizare şi preocu­pare a publicului în legătură cu sănătatea animalelor şi siguranţa alimentară a crescut în mod sensibil.

Chiar dacă UE alocă în mod obişnuit un buget de aproximativ 300 de milioane de euro anual pentru măsurile sanitar-veterinare de prevenire şi eradicare a bolilor şi un buget de 100 de milioane de euro anual pentru măsurile legate de siguranţa produselor alimentare şi a hranei pentru animale, crizele survenite la sfârşitul anilor ’90 ( în principal cea a ence­falopatiei spongiforme bovine) au antrenat cheltuieli suplimentare substanţiale, suportate atât de bugetul UE, cât şi de buge­tele statelor membre.

Observaţiile şi recomandările formulate de Curtea de Conturi în acest Raport ar putea ajuta Comisia să crească eficienţa sistemului de controale veterinare pentru importurile de carne.

Mai multe detalii privind recomandările şi concluziile Raportului Curţii de Conturi găsiţi aici.

Departamentul pentru Afaceri Europene