La doi ani de la fatidica integrare în Uniunea Europeană, România se dă, din nou, în stambă, de această dată la capitolul “protecţia consumatorului”.
Un articol de Andreea PAVEL
În cazul hypermarketurilor, la insistenţa mass-media, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) s-a sesizat şi a început să împartă amenzi pentru reclamă mincinoasă. În cazul agenţiilor de turism care îţi promit o vacanţă de vis şi te trimit, de fapt, în focare de infecţie, cea mai mare amendă ajunge la doar 1000 euro. Acestea sunt cele mai fericite cazuri, în care protecţia consumatorului, mai devreme, sau mai târziu, ia atitudine. Dar dacă vorbim despre telecomunicaţii (Dolce), ofertele înşelătoare la creditele bancare, sau noua modalitate de tarifare la gaze, românii se pot gândi direct la acţiunea în instanţă, întrucât ANPC îşi recunoaşte neputinţa.
Ţeapa din telecomunicaţii:
Serviciile Dolce, condiţonate de Romtelecom
Un prim exemplu care ar trebui să intre în atenţia Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor este reclama companiei Romtelecom pentru produsul “Dolce”. Tarifele afişate sunt extrem de atractive pentru consumatorii români, doar că de cele mai multe ori nu sunt şi cele reale. Astfel, dacă un posibil client solicită instalarea unei antene Dolce, fără să deţină, însă, un post telefonic Romtelecom, află ulterior că tarifele Dolce nu corespund cu cele din reclamă. Astfel, prin această condiţionare ascunsă, avem de-a face cu reclama mincinoasă şi, implicit, cu încălcarea Legii 363 din 2007, care vizează combaterea practicilor comerciale incorecte, prin care consumatorul este influenţat să cumpere un produs pe care nu l-ar fi ales dacă ar fi fost în cunoştinţă de cauză. În mod normal, discriminarea creată, între cei care sunt abonaţi şi cei care nu sunt abonaţi la Romtelecom, ar fi trebuit “trasată” de o reclamă cinstită, în care să fie prezentate tarifele diferite. Iată prevederile Articolului 6, din legea mai sus menţionată: – “(1) O practică comercială este considerată ca fiind acţiune înşelătoare dacă aceasta conţine informaţii false sau, în orice situaţie, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu”. Aşadar, Romtelecom promovează Dolce prin reclama înşelătoare.
Super “ofertă” la amenzi, pentru hypermarketuri
Dacă în cazul Dolce, ANPC nu a luat încă nici o măsură, iată că în problema reclamelor mincinoase de pe rafturile hypermarketurilor, amenzile încep să apară. În rândurile ce urmează vă prezentăm trei exemple de reclame mincinoase, care au intrat în atenţia ANPC şi au fost amendate:
La unul dintre hypermarketurile Real este expus produsul “Almette Yogurt”, cu preţul “special” de 4,09 RON. Conform fişelor de recepţie care au fost verificate cu ocazia unui control ANPC, s-a constatat că preţul iniţial al produsului a fost 3,99 RON. Nici vorbă de vreun preţ special.
La un alt magazin Real se vindeau diferite sortimente de salată de icre, la pachete aşa-zis “promoţionale”, care aveau aplicate banderole cu inscripţia “4 la preţ de 3”. În urma unui calcul, reprezentanţii ANPC au ajuns la concluzia că cei care cumpără sunt înşelaţi de reclamă, pentru că plătesc cu 0,72-1,33 RON mai mult, decât dacă ar cumpăra produsele individuale.
În reţeaua de magazine Billa, inspectorii au depistat, în acelaşi sistem promoţional: “Băutură răcoritoare cu suc de vişine, ananas sau portocale. Souplesse cu fructoză şi îndulcitori”. Producătorul, SC Laurul SA Gurahont îşi promova produsul prin menţiunea “Souplesse îţi oferă dulceaţa fructelor într-un suc natural”, deşi în lista ingredientelor erau precizaţi îndulcitori precum acesulfam, aspartam, ciclamat de sodiu, conservanţi şi stabilizatori.
Amenzi mici pentru vacanţele ratate
În ceea ce priveşte vacanţele mai multor români, “dezastru” ar fi un cuvânt prea puţin relevant pentru a caracteriza experienţele acestora. Doar în capitală Protecţia Consumatorului a primit pe puţin 300 de plângeri. Cei mai mulţi dau vina pe agenţii de turism, care nu le-ar fi dat toate informaţiile despre condiţiile de cazare şi refuză acum să-i despăgubească. Pentru astfel de cazuri, agenţiile sunt rareori sancţionate. Protecţia Consumatorilor este semiparalizată în astfel de situaţii, pentru că nu poate decât să amendeze agenţiile în neregulă. Sancţiunile sunt însă mult prea blânde, pentru situaţiile prezentate mai jos: de cele mai multe ori, se primeşte o penalizare de cel mult o mie de euro.
Vinovaţii „fără vină”, subordonaţii lui Silaghi
– Un astfel de exemplu, prezentat recent de o televiziune naţională este cel al unei femei din Craiova care a plătit 300 euro pentru un sejur all – inclusive, patru stele, în Turcia. Ajunsă la hotel a aflat că nu mai sunt camere libere, iar agenţia de turism a refuzat să comenteze situaţia. În mai toate cazurile de acest gen, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism se dezvinovăţeşte, iar singura instituţie care poate retrage licenţa agenţiilor, Ministerul Turismului, e plecat într-o “vacanţă” permanentă. Astfel, afacerile în domeniu pot evolua excelent. Cine vrea să-şi deschidă o agenţie de turism, nu are nevoie decât de un spaţiu, un brevet eliberat de Direcţia Generală de Control în Turism, tupeu şi din când în când, chilipirul de 1000 euro, pus de-o parte, pentru vreo amendă OPC.
– Un alt exemplu este cel al unui grup de 25 de elevi din Bucureşti, care s-a întors săptămâna trecută dintr-o tabără de „neuitat”. Fiecare elev a plătit câte 260 euro pentru cazarea într-o vilă de trei stele plus. În realitate, camerele în care au fost cazaţi elevii nu aveau nici o stea, iar aceştia au fost nevoiţi să accepte condiţii inumane. Imediat ce au ajuns în ţară, profesorii care i-au însoţit pe adolescenţi, au depus plângeri la agenţia de turism care le promisese o vacanţă frumoasă şi la Protecţia Consumatorului, care n-a făcut decât să recunoască faptul că acest gen de reclamaţii sunt din ce în ce mai dese. Pe de altă parte, patronatul agenţiilor de turism ar putea umple caiete întregi cu astfel de exemple şi ar putea lua atitudine. Aceştia din urmă, în schimb, preferă să se spele pe mâini, profitând de faptul că singurii care pot retrage licenţa de funcţionare sunt reprezentanţii Ministerului Turismului. Iar pentru aceştia din urmă, din nou, e mai comod să “stea la umbră”.
Credite la ţepe în rate
După ce, timp de zeci de ani, adepţii împrumutului bancar au acceptat credite de tot felul, în sfârşit, aceştia au început să-şi ridice tot felul de întrebări referitoare la cât de bune sunt intenţiile băncilor. Citind cazurile unor conaţionali care s-au adresat echipei de la www.AsistentaPentruConsuamtori.ro, tot mai mulţi consumatori români au început să reclame abuzurile băncilor, să se adreseze ANPC şi să îşi caute dreptate în Justiţie, refuzând să accepte faptul că băncile adoptă o politică de jecmănire făţişă şi lipsită de scrupule. Astfel, iată cazul unui bucureştean, care, după ce a plătit conform graficului de rambursare, în 16 luni de zile de la data la care a luat un credit de 5000 de euro, circa 25% din valoarea acestuia, s-a trezit că mai are de plată încă… 105% din creditul iniţial. Mai pe înţelesul tuturor: cu cât plătea din datorie, cu atât aceasta creştea!
Pentru a veni în sprijinul clienţilor fraieriţi de bănci, vă enumerăm în rândurile ce urmează, câteva sfaturi prezentate şi de site-ul www.UrbanNews.ro:
Cum combaţi jecmăneala băncilor?
1) Sesizaţi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, printr-o reclamaţie şi cereţi efectuarea unui control la banca respectivă. La reclamaţie ataşaţi contractul de credit, graficul de plăţi, extrasul de cont şi chitanţele aferente plăţilor efectuate.
2) Cereţi băncii respective explicaţii scrise cu referire la situaţia despre care credeţi că nu este în regulă.
3) Acţionaţi în Justiţie! Cereţi instanţei de judecată să vă acorde un termen judecătoresc de graţie. Asta presupune ca judecătorul, după administrarea probelor şi efectuarea unei expertize contabile, să stabilească un grafic de plăţi, pe care să îl impună băncii, obligând-o astfel să nu mai opereze nici un fel de majorare de dobânzi sau comisioane (pentru a nu se ajunge la supraîndatorarea consumatorului respectiv);
4) Adresaţi-vă mereu mass-media şi faceţi publice atât aceste abuzuri, cât şi numele băncilor care vă creează asemenea prejudicii. Mai mult, descrieţi mecanismul utilizat de acestea, pentru ca şi ceilalţi clienţi să le cunoască şi să ştie să se ferească de ele.
ANPC nu poate “răci” noua tarifare la gaze
Date fiind noile reglementări europene, E.On Gaz România a instaurat un nou model de tarifare. Acesta pune accentul pe calitatea gazului şi nu pe volumul de consum, potrivit declaraţiilor celor de la ANPC. În ceea ce priveşte noua modalitate de tarifare a gazelor naturale, consumul de gaz în metri cubi va fi transformat în energie calorifică, astfel încât cantitatea în metri cubi va fi exprimată pe fiecare factură în parte, alături de puterea calorifică superioară şi consumul în kilowaţi. Reprezentanţii ANPC au declarat că au existat mai multe sesizări din partea consumatorilor care reclamau faptul că presiunea gazului de pe conductă era prea scăzută sau faptul că pe conducta unora intră aer, nu gaz.
Cu toate acestea, buletinul de analiză al gazelor din zonele respective, dat de TransGaz, demonstrează că totul este în regulă. Iată deci, cum nici reprezentanţii Protecţiei Consumatorului, nici însăşi consumatorii, nu pot lua atitudine în această situaţie. De ce? Pentru că singurul laborator de analiză al gazelor naturale este cel al TransGaz-ului. Totuşi, ANPC nu a uitat să solicite E.On Gaz România o informare cât mai detaliată şi mai corectă pentru consumatorii de gaze naturale.
