Filiala Judeţeană Constanţa a Asociaţiei Comunelor (FJCAC) din România, reprezentată prin preşedintele Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, prezintă problemele cu care se confruntă administraţia publică locală în acest moment. Filiala Judeţeană a protestat cu privire la aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2009, solicitând suplimentarea sumelor alocate judeţului Constanţa, în principal pentru infrastructura rurală, unde propunerea de buget este cu 55% mai mică decât execuţia anului 2008, şi faţă de necesităţile reale cu 72% mai mic. De asemenea, sumele alocate consiliilor judeţene pentru echilibrarea bugetelor locale, sunt diminuate cu 53% faţă de execuţia anului 2008, 34% faţă de execuţia anului 2007 şi faţă de necesarul real cu 66%.
Un articol de Andreea PAVEL
Cele mai importante probleme supuse atenţiei premierului României, precum şi celorlalţi reprezentanţi ai Guvernului sunt următoarele:
realizarea efectivă, ca şi prioritate în administraţia publică locală, a procesului descentralizării administrative şi financiare;
accesarea programelor cu finanţare externă şi naţională în vederea rezolvării problemelor de infrastructură publică şi asigurarea serviciilor de utilitate publică de tipul alimentărilor cu apă canalizare, iluminat public, pietruire şi asfaltare, şcoli, dispensare medicale, colectarea deşeurilor menajere, precum şi cămine culturale, biblioteci, baze sportive, reabilitarea sediilor primăriilor;
aplicarea de urgenţă a măsurilor financiare privind asigurarea de la bugetul de stat a sumelor necesare pregătirii şi cofinanţării proiectelor;
eliminarea cotei TVA pentru proiectele cu finanţare externă;
achitarea cu prioritate a contravalorii facturilor ce reprezintă lucrări executate şi recepţionate în anul 2008, pentru care, în unele cazuri constructorii au acţionat în instanţă unităţile administrativ-teritoriale;
proiectele privind infrastructura rurală depuse pe Ordonanţa Guvernului nr. 7/2006 privind să fie preluate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei şi finanţate pentru execuţie, precum şi proiectele privind pietruirea drumurilor şi alimentarea cu apă, conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 privind;
redefinirea criteriilor de selecţie pe Măsura 3.2.2. din Programul PNDR, astfel ca localităţile cu număr mai mic de 2000 de locuitori sau cu un grad de sărăcie incorect
evaluat, să nu fie dezavantajate prin punctajul acordat;
pentru investiţiile publice – indiferent de forma de finanţare, administraţia publică locală să fie scutită de achitarea taxelor de avizare către diferitele regii şi societăţi (RAJA, Electrica, Romtelecom, Transgaz, Drumuri naţionale, Drumuri judeţene, Mediu, O.C.P.I.)
proprietarii – administratorii regiilor sau societăţilor sus-menţionate să plătească către colectivitatea locală taxe pentru ocuparea domeniului public;
Primarii îşi doresc dreptul de a numi directorii şcolilor
Una dintre cele mai stringente probleme ridicate de reprezentanţii Asociaţiei Comunelor din România se referă la descentralizarea în domeniul învăţământului şi educaţiei, domeniu în care primarii au responsabilităţi în întreţinerea unităţilor şcolare, rolul doar de „casier”, fără a avea drept de decizie în ceea ce priveşte numirea directorului şcolii;
O altă problemă ridicată de primarii constănţeni este aceea ca unităţile medico-sanitare să rămână în patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale, să existe medic în fiecare sat, precum şi centru de permanenţă medicală care să asigure servicii de calitate 24 de ore din 24. De asemenea, banii pe care medicul de familie îi primeşte de la Casa de Asigurări de Sănătate, fiind bani publici, necesită aducerea la cunoştinţă a veniturilor şi a cheltuielilor aferente activităţii.
Lista doleanţelor primarilor din judeţul Constanţa continuă cu următoarele prevederi:
colegiul farmaciştilor să nu limiteze numărul de farmacii pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;
transferul de la Agenţia Domeniului Statului către unitatea administrativ-teritorială a terenurilor pe care le are în administrare ADS-ul;.
transferul de la unităţile militare dezafectate către unitatea administrativ-teritorială a terenurilor şi construcţiilor;
reabilitarea şi extinderea sistemului de irigaţii în zonele afectate de secetă prelungită;
realizarea de amenajări hidrotehnice locale pe râurile interioare în vederea folosirii apelor pentru irigat;
acordarea de credite cu dobândă de 5 % fermierilor care fac parte dintr-o structură asociativă agricolă sau societate agricolă;
achitarea la timpul optim a subvenţiilor pentru agricultură;
impozitarea la un nivel superior a terenurilor necultivate şi, în acelaşi timp, obligarea proprietarilor la cultivarea acestora;
intabularea terenurilor primului proprietar să se facă gratuit;
acordarea salarizării corespunzătoare personalului din administraţia publică locală, precum şi redarea demnităţii aleşilor locali.
