Noua administrație publică din Murfatlar vrea să implementeze un proiect pilot de valorificare a deșeurilor. Ideea este aplicată cu succes în mai multe state dezvoltate din Europa, care neutralizează astfel în mod eficient deșeurile și obțin și beneficii din asta. Mai mult decât atât, Comisia Europeană a adoptat încă din 2015 un plan de acțiune pentru valorificarea energetică a deșeurilor în economia circulară.
„La Murfatlar se produc în fiecare lună cam 300 de tone gunoi, fără a lua în calcul biodegradabilele. În prezent, noi plătim o firmă ca să ne transporte gunoiul la groapă, în loc să folosim acest subprodus energetic pentru a obține beneficii pentru oraș. Astfel ne-a venit ideea să transformăm gunoiul în energie cu ajutorul unei instalații de tratare și cogenerare energetică.
Din păcate, unii au încercat să transforme această idee într-o temă de atacuri politice, spunând că vom construi un incinerator, în care vom arde gunoi din toată Dobrogea. Vreau să îi asigur pe cetățenii din Murfatlar că nu e vorba nicidecum de un incinerator, ci de o instalație de tratare și cogenerare energetică, de capacitate mică, doar pentru Murfatlar. Suntem în discuții avansate cu câțiva producători de astfel de instalații, cărora le-am propus să proiecteze o instalație adaptată nevoilor noastre”, a explicat primarul Cojocaru pentru publicația Dezvăluiri.
Parc industrial cu energie din deșeuri
Primarul spune că în jurul acestei surse de energie se poate dezvolta un parc industrial care să folosească energia produsă din deșeurile comunității: mică industrie, sere, fabrici de conserve. Deja primul posibil beneficiar există, e vorba de fabrica de cretă din localitate.
„Am discutat deja cu cei de la fabrica de cretă și sunt interesați. Chiar în apropierea fabricii e un teren degradat, pe care se poate construi această instalație. Aceasta ar putea fi o soluție și pentru a furniza energie termică cartierului de blocuri din vecinătate, de pe malul canalului. Acolo sunt 1000 de apartamente construite pe vremea comunismului, care nu au fost prevăzute cu sistem de încălzire, iar cetățenii stau cu burlanele ieșite pe geam”, a adăugat Gheorghe Cojocaru.
Variantele de finanțare pentru acest proiect sunt: fonduri europene, parteneriat public-privat (primăria vine cu terenul și cu deșeurile, iar compania cu investiția și își împart produsul final sau profitul), sau credit bancar.
UE pune accent pe valorificarea energetică a deșeurilor
Așa cum spuneam, la 2 decembrie 2015, Comisia Europeană a adoptat un Plan de acțiune al UE în care pune în discuție rolul valorificării energetice a deșeurilor în economia circulară.
Planul încurajează statele membre să dezvolte soluții de valorificare a deșeurilor și pune la dispoziție fonduri nerambursabile pentru astfel de proiecte.
Documentul face referire și la un studiu comandat de Agenția Europeană de Mediu care arată că state precum Germania, Franța, Țările de Jos, Suedia, Danemarca, Austria, Finlanda, Belgia, Italia și Regatul Unit sunt destul de avansate în valorificarea energetică a deșeurilor
La polul opus se situează regiunile din sudul și estul UE, care sunt practic lipsite de capacități specializate de incinerare și se bazează în mare măsură pe depozitele de deșeuri.
Primăria Capitalei va construi o instalație de valorificare energetică a deșeurilor, cu o capacitate de 155.000 tone/an
Primăria Generală a Capitalei a făcut deja un prim pas în acest sens și a aprobat, pe 27.08.2019, Mașter Planul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului București, care prevede, printre altele, construirea unei Instalații de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor municipale, cu o capacitate de 155.000 tone/an.
Pentru această investiție, se va solicita finanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 – Axa prioritară 3 – „Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor”.
