Jecmăneala şi batjocura companiei italiene capătă proporţii revoltătoare
Ziarul DEZVĂLUIRI vă aduce în atenţie un nou caz revoltător în care actorul principal este firma monopolistă ENEL Dobrogea.
Din cauza greşelilor comise de ENEL Dobrogea, Primăria comunei Mihai Viteazu, judeţul Constanţa, se vede nevoită să plătească, peste noapte, 700 de milioane lei vechi, pentru a achita consumul de curent pe care „băieţii deştepţi” de la ENEL l-au descoperit la spartul târgului. Altfel spus, Primăriei i se cere să achite indolenţa, lenea şi aroganţa angajaţilor ENEL Dobrogea. Motivul, conform declaraţiilor edililor din Mihai Viteazu, este că, timp de mai bine de jumătate de an, angajaţii italienilor nu au mers în teren să noteze consumul iluminatului public, ci au scos din burtă nişte cifre. În urma unei rectificări a ENEL din luna martie, aceste cifre s-au dovedit a fi mult mai mici decât cele ale consumului real. În loc să-şi ia de urechi angajaţii leneşi şi incompetenţi, ENEL i-a remis Primăriei Mihai Viteazu factura prin care urmărea să regularizeze consumul pe lunile septembrie 2008 – martie 2009, în sumă totală de 700 de milioane de lei vechi. Şi cum Primăria nu a avut bani pentru a plăti exorbitanta sumă, ENEL a avut neruşinarea de a tăia curentul necesar pentru iluminatul public, pe motiv că primăria nu a achitat această restanţă.
Subliniem: o restanţă provocată de trândăvia angajaţilor ENEL!
Un articol de Andreea PAVEL
ENEL se distrează pe seama înştiinţărilor primite de la primari
Compania italiană a reuşit să încarce contabilitatea administraţiei locale cu imensa sumă de 700 milioane lei vechi. Iată şi motivul: ”În urmă cu doi ani, într-o lună, ne-au emis o factură pentru iluminatul public de vreo 100 şi ceva de milioane de lei vechi. Viceprimarul, Hristache Geamatu, a făcut contestaţie şi a cerut explicaţii privind suma nejustificat de mare pe care trebuia să o achităm. Ne-au spus că a fost o eroare şi că avem de achitat câteva zeci de milioane. Din acel moment le-am trimis o înştiinţare, pentru care am şi număr de înregistrare, prin care i-am avertizat că dacă vor mai citi contoarul în lipsa mea, a vicelui sau a Secretarului Primăriei nu le mai achit nici o factură. Bineînţeles că au trecut peste înştiinţarea mea, n-au ţinut cont o secundă de greşeala pe care au făcut-o şi au continuat să nu mă anunţe când veneau să citească numărul de kilowaţi consumaţi”, ne-a declarat primarul Gheorghe Grameni. De bună credinţă şi pentru a nu fi afectaţi localnicii, acesta a continuat să le achite facturile, nevrând să se coboare la nivelul acestora, mai ales că facturile aveau o valoare decentă, care nu bătea la ochi. Până când, în primăvara acestui an, primăriei i-a fost emisă o factură de 700 milioane ROL!
700 milioane ROL pentru lenea angajaţilor
”Am crezut că nu văd bine, m-am mai uitat o dată. Trebuia să plătesc 700 milioane de lei vechi, în urma unei rectificări. L-am rugat pe Hristache (viceprimarul, n.red.) să meargă să vadă despre ce e vorba, ne gândeam că sigur e o greşeală, pentru că mai greşiseră o dată, iar eu am probleme cu inima şi m-aş fi enervat dacă vorbeam cu ei”, a continuat primarul Grameni.
”Nu vă mai spun ce tupeu şi sictir pe anagajaţii cu care am vorbit. Mi-au spus sec despre o rectificare pe ultimele luni, adică din septembrie 2008, până în aprilie 2009. Le-am cerut explicaţii şi cu o nonşalanţă ieşită din comun într-o astfel de situaţie, mi-au spus că oamenii lor n-au fost în teren şi au trecut consumul din capul lor, în toate aceste luni. Şi într-adevăr am văzut şi eu listele alea, ei trecuseră pe o lună la iluminatul public un consum care este valabil, de obicei, într-o singură gospodărie, deci era imposibil! Dar de ce să plătim noi, lenea lor?! Mai ales că îi înştiinţasem că dacă citirea contoarului nu se face în prezenţa unui reprezentant al primăriei, nu le mai plătim nimic! Dar cine să ne audă? Ei sunt privaţi şi cu asta basta, aşa ne închid gura!”, ne-a mărturisit supărat Hristache Geamatu, viceprimarul comunei Mihai Viteazu. Astfel se face că, din cauza lipsei banilor, mai ales dacă avem de-a face cu aproape un miliard de lei vechi, iluminatul public din comună a fost întrerupt de aproape patru luni: ”Bine că e vară şi e ziua mai lungă…”, conchide pe un ton ironic-amărui primarul Grameni.
Bani nejustificaţi, revendicaţi de ENEL
Şi asta nu e încă nimic. Conform declaraţiilor celor doi, în august şi septembrie 2008 primăria a mai fost obligată să plătească alte câteva zeci de milioane, pentru simplul fapt că administraţia locală a achiziţionat două puncte de transformare pentru a face faţă consumului. De reţinut este faptul că reţeaua nu a fost extinsă, pur şi simplu reţeaua existentă a fost optimizată, fapt ce nu implică modificarea consumului obişnuit: ”Pentru ce ne-au pus să plătim banii ăia, nu ştiu nici până în ziua de azi. Ne-au zis că dacă plătim bine, dacă nu ne taie curentul. Şi, dumneavoastră v-aţi pune cu nebunul?”, a adăugat edilul. Pe de altă parte, în urma rectificării de 700 milioane ROL, primăriei i s-a mai emis o factură mult mai mare decât cea obişnuită, cu o valoare de peste 15.000 RON. De ce? Pentru că, spun edilii, ENEL a „uitat” să treacă diferenţa de consum dintre tariful de noapte şi zi.
Deşi abonaţii sunt la zi cu plata, italienii au tăiat curentul
Deşi pare incredibil, acest lucru iată că este posibil. ”Un cartier din comună, fostul SMA, era datori la ENEL. Le-am plătit datoriile din bugetul primăriei, pentru a nu mai fi datori la companie şi a beneficia de curent, pentru că ştiu că oamenii când vor avea, vor veni să ne achite, plus că e inuman ca în secolul XXI să nu beneficiezi de lumină curentă. Le-am spus să le dea drumul la electricitate şi mare mi-a fost mirarea când mi-au spus că nu se poate, pentru că reţeaua nu mai e funcţională şi că trebuie să realizăm un nou proiect prin care ar fi urmat ca cele zece gospodării să beneficieze din nou de curent electric. Asta e, am plătit 15.000 RON, cât valora proiectul şi m-am întors la ei, conform înţelegerii. Ce vorbeşti, domnule, au găsit altă chichiţă. Că, vezi Doamne, trebuie transformatoare şi stâlpi noi, şi alte investiţii de acest gen şi au spus că totul mă costă 500 milioane de lei vechi. Am încheiat contractul cu ei, că n-aveam ce să fac, oamenii nu au curent de multă vreme şi dacă m-am înhămat la aşa ceva şi le-am promis, trebuie să mă ţin de cuvânt. N-au făcut decât să pună patru stâlpi de banii ăştia şi ulterior au dat drumul la curent, iar oamenii sunt la zi cu facturile la energie electrică. Degeaba, însă, pentru că iar au întrerupt curentul, dat fiind faptul că nu le-am achitat cei 500 de milioane aferente investiţiei. De ce trebuie să sufere oamenii ăia care îşi plătesc din toată sărăcia abonamentele la ei, pentru că primăria nu dispune momentan de banii ăştia?! Din cauza tuturor abuzurilor pe care vi le-am povestit, încep să cred că totul nu e altceva decât un sabotaj politic, altfel nu-mi pot explica ce se întâmplă!”, şi-a încheiat amărât declaraţia, primarul comunei Mihai Viteazu, Gheorghe Grameni. Îi reamintim pe această cale de cazul primăriei comunei Crucea, unde Gheorghe Frigioi, edil PSD, se confruntă cu acelaşi tupeu al companiei italiene şi menţionăm că există şi o primărie PD-L, din judeţul Tulcea, unde primarul se confruntă cu o situaţie parcă trasă la indigo cu cea din Mihai Viteazu. Deci doar PRM-ist să fie ENEL-ul… .
De ce ENEL nu plăteşte impozit pentru reţelele amplasate pe spaţiul public?
Un alt aspect revoltător este faptul că, din bani publici, primarii sunt nevoiţi să dezvolte afacerea ENEL. Şi asta în condiţiile în care localnicii nu cunosc aceste aspecte, ci tot ceea ce ştiu ei este că edilii sunt obligaţi să le asigure confortul necesar. Şi cum apa, canalizarea şi curentul electric sunt primii paşi către modernizarea unei comune, iată cum ENEL este singurul beneficiar în dezavantajosul contract semnat cu Statul Român, la privatizarea companiei. Pe de altă parte, atragem atenţia administraţiilor locale asupra unui alt aspect. În majoritatea cazurilor, stâlpii firmei italiene sunt amplasaţi pe spaţiu public şi aşa cum orice proprietar al unei construcţii situate pe spaţiul public plăteşte impozit la primărie, la fel ar trebui ca şi firma monopolistă a italienilor să plătească o taxă aferentă amplasării stâlpilor (plătiţi oricum de primării) pe spaţiul public.
ENEL se foloseşte de o prevedere legislativă care îi scuteşte de plata acestui impozit. Trebuie menţionat, însă, faptul că legea a fost făcută în perioada în care fostul RENEL era o societate cu capital de stat. În prezent, asistăm la situaţia inacceptabilă în care o firmă privată, ENEL Electrica, nu plăteşte impozite locale şi nici chirie pentru reţelele amplasate pe domeniul public, ori privat.
