Protestele de stradă și atitudinea schimbătoare a lui Ponta au îngropat ratingurile companiei miniere
Soarta proiectului minier de la Roșia Montană este indecisă. Protestele de stradă nu dau semn că pot fi oprite (decât, cel mult, de vremea rea). De partea cealaltă, Comisia Parlamentară constituită special în scopul avizării exploatării din Apuseni își vede de treabă, rezultatul scontat fiind unul pozitiv pentru investitorului canadian.
Dacă la București niciuna din cele două tabere nu pare să fie în avantaj, mult mai clar stau lucrurile în patria investitorului canadian. Astfel, pe bursa din Toronto (unde este listată Gabriel Resources), acțiunile companiei și-au pierdut peste 60% din valoare, în câteva zile. Deși după momentul inițial a avut loc o stabilizare, iar premierul Ponta și-a nuanțat declarațiile în privința proiectului minier, acțiunile nu au recuperat decât o fracțiune din pierderi și se tranzacționează actualmente la un preț apropiat de minimul istoric. Nu e prima oară când măsurile actualei Puteri duc la prăbușirea valorii acțiunilor Gabriel Resources (și, implicit, a încrederii pe care investitorii o au în companie). În aprilie 2012, cu ocazia crizei guvernamentale ce a culminat cu demiterea guvernului Ungureanu, acțiunile Gabriel Resources au pierdut câteva zeci de procente din valoare în doar două săptămâni.
Un articol de Răzvan PETRE
De la 1,47 dolari la 0,68 dolari într-o zi
Decizia guvernului României de a repune pe tapet problema Roșia Montană a fost de prost augur pentru acțiunile companiei-mamă (Gabriel Resources). Anunțul unei iminente decizii (presupus favorabilă) făcut de Victor Ponta nu a avut un efect notabil la bursă, nici pozitiv, nici negativ. Primele semnale negative au fost înregistrate odată cu începerea protestelor din Piața Universității. Acțiunile Gabriel Resources au înregistrat o ușoară scădere, de la o medie de 1,70 CAD (Dolari canadieni) pe acțiune, undeva sub 1,50 CAD. A intervenit ulterior declarația aiuritoare a lui Victor Ponta, care a afirmat că va vota, ca deputat, împotriva proiectului Roșia Montană, pe care îl înaintase parlamentului, în calitate de Prim-ministru. Inițial, piața nu a reacționat, părând a ține cont mai degrabă de acțiunile lui Ponta (trimiterea legii în Parlament), decât de declarațiile sale. Luni, 9 septembrie, a picat bomba: Crin Antonescu s-a declarat fățiș împotriva proiectului, iar Victor Ponta a făcut, la scurt timp, o declarație similară. “Ținând cont de faptul că există o majoritate parlamentară împotrivă, proiectul se va respinge. Cred că în acest moment proiectul este închis”, spunea Ponta, luni 9 septembrie, când legea privind Roșia Montană era programată a fi respinsă de urgență în plen. Declarațiile finale au venit în jurul orei 14 (ora Bucureștiului), când la Toronto era 7 dimineața. Două ore mai târziu, la deschiderea bursei, acțiunile Gabriel Resources s-au prăbușit. De la 1,47 CAD (cu cât se tranzacționau la închidere, vineri 6 septembrie), la 0,68 CAD. O scădere de 54 de procente într-o singură zi, respectiv de 61% în mai puțin de o săptămână.
Politicienii români – mai periculoși decât speculanții
Acțiunile Gabriel Resources au mai înregistrat o cădere spectaculoasă în acest an, în luna aprilie. Atunci nu a fost vorba de o problemă a companiei, cât de una a întregii industrii de extracție a aurului. Încă de la începutul crizei mondiale, prețul aurului a crescut constant. Dacă inițial a fost vorba de orientarea investitorilor către o investiție percepută ca sigură, ulterior prețul a fost propulsat la valori-record de speculatori. Așa s-a ajuns la dublarea, la triplarea prețului, mult peste valoarea reală a metalului prețios. După trei ani de creștere nebunească, inevitabilul s-a produs – prețul aurului s-a prăbușit – această răsturnare de situație fiind amplificată de acțiunile speculanților care au câștigat atât din creșterea anterioară, cât și din scăderea de la acel moment. Întrucât între prețul aurului și valoarea companiilor care se ocupă cu extracția, prelucrarea și tranzacționarea aurului este o legătură directă, acestea au resimțit din plin șocul devalorizării. Chiar și așa, în aprilie 2013, prețul acțiunilor Gabriel Resouces a scăzut abia cu 35-40% (de la peste 2,50 CAD la puțin peste 1,50 CAD) în două-trei săptămâni, după care a recuperat câteva zeci de cenți (în aceeași perioadă prețul aurului a scăzut cu 5%).
Prin comparație, acțiunile Gabriel Resources au pierdut 40% doar în scurta perioadă de la “trântirea” Guvernului Ungureanu și până la instalarea Guvernului Ponta I (ai cărui membri, în frunte cu Victor Ponta, se pronunțaseră anterior împotriva proiectului Roșia Montană, pe care îl denunțaseră ca fiind rezultatul unor manevre de corupție între compania canadiană și Traian Băsescu).
Încrederea pierdută se recapătă greu
Acțiunile Gabriel Resources (GR) nu și-au mai revenit după șocul de la 9 septembrie. În 10 septembrie a avut loc o ajustare: Prețurile au crescut ușor, lucru previzibil după o scădere bruscă. De asemenea, este posibil ca devalorizarea brutală să fi făcut acțiunile GR mult mai interesante și mai accesibile pentru masa largă a investitorilor.
Nu numai prețul acțiunilor Gabriel Resources a suferit o ajustare, ci și atitudinea politicienilor români. Dovedindu-se un adevărat maestru al piruetelor, Victor Ponta a trecut de la declarații de genul “voi vota împotrivă” și “e un proiect închis”, la “nerealizarea acestui proiect ar fi un dezastru pentru România”. Soarta propunerii de lege (care ar fi trebuit îngropată de urgență printr-un vot în parlament) s-a schimbat, majoritatea decizând constituirea unei comisii parlamentare care să avizeze proiectul de la Roșia. Cu toate că atât activitatea comisiei, cât și declarațiile unor figuri centrale din USL evoluează într-o direcție favorabilă Roșia Montană Gold Corporation, acțiunile companiei-mamă nu dau semne de revenire. În definitiv, la câte răsturnări de situație am asistat, numai în ultimele două luni, nu poate nimeni garanta că acestea nu se vor produce și pe viitor.
