Afaceristul machedon Samara, din Constanţa, vrea să ajungă deputat pe-o scurtătură
Un grup de interese din cadrul Asociaţiei Comunitatea Aromânilor din România (ACAR), susţinut de cercuri străine, încearcă să inducă în eroare societatea românescă afirmând, împotriva dovezilor istorice, că există un „popor armân” şi o “limbă armânească”.
Scopul acestei diversiuni este recunoaşterea aromânilor ca minoritate, fapt ce aduce cu sine un loc în Parlamentul României şi importante subvenţii guvernamentale.
Acesta este avertismentul trimis redacţiei noastre de către reprezentanţii Centrului de Studii pentru Românii de Pretutindeni.
Reporterii noştri au participat la „Zilele Culturii Armâneşti”, manifestare ce a fost organizată de ACAR (în prezenţa liderului său, deputatul Costică Canacheu) la Constanţa, în ultima săptămână a lunii august. Cu acest prilej, organizatorii au vorbit deschis despre „poporul armân” şi “limba armânească”, fapt ce reiese limpede din materialele de promovare a avenimentului.
Un articol de Mihai Răzvan ROTARU
Reprezentaanţii ACAR, conduşi de deputatul Costică Canacheu, au mers şi mai departe şi au participat la Sfânta Liturghie tradusă în “limba armânească”, la biserica din Stejaru, judeţul Tulcea. Curios este faptul că această acţiune nu a avut binecuvântarea Episcopului Visarion, care ar fi trebuit să îşi dea acordul pentru ca slujba să fie oficiată în altă limbă decât cea oficială. Contactat telefonic de ziarul DEZVĂLUIRI, PS Visarion s-a arătat surprins de acest lucru: „Pe mine nu m-a invitat nimeni şi nu am ştiut de acest lucru. Vom verifica ce s-a întâmplat acolo”
„În România orice armân este discriminat”
În urmă cu trei ani, reprezentanţii ACAR au organizat o întâlnire în Bucureşti, la Sala Palatului, unde au pus pentru prima dată oficial problema recunoaşterii „minorităţii armâne”. La şedinţă au participat mai multe persoane publice, printre care Costică Canacheu şi Gigi Becali. În urma întâlnirii a început o campanie de promovare prin media a acestui proiect.
În diverse articole de presă, reprezentanţii ACAR (Florentina Costea-secretar general, Mariana Bara-vicepreşedinte) au afirmat că vorbesc în numele a 6000 de armâni, şi că voinţa acestora este să devină minoritate. Mai mult, ACAR a proclamat fără a consulta celelalte asociaţii ale armânilor (în România trăiesc aproximativ 200 mii de armâni), că “etnia armână” există de jure.
Într-un interviu, Stelian Damov, care se pare că a ocupat o funcţie importantă în conducerea ACAR, afirma că “în România orice armân este discriminat”, iar Costică Canacheu, considera că “situaţia armânilor din România este critică”.
Conform reprezentanţilor Centrului de Studii pentru Românii de Pretutindeni, Canacheu s-a folosit de relaţiile politice pentru a-i include pe armâni în programul diverselor festivaluri dedicate minorităţilor din România (la Zilele Bucureştilor, la Festivalul ProEtnica, la Muzeul Ţăranului Român). Totodată, conform sursei citate, COR a iniţiat o amplă campanie de lobby în rândul unor oficiali europeni, pentru a susţine ideea unei „minorităţi armâne”.
Armatorul Samara vrea să fie deputatul „minorităţii armâne”
Miza declarării armânilor minoritate naţională este de natură politică şi economică. Surse din interiorul comunităţii ne-au declarat că în spate se află dorinţa acerbă a armatorului Stere Samara de a ocupa funcţia de deputat: “A făcut foarte mulţi bani, iar acum vrea putere! Se cunoaşte faptul că e mult mai uşor să ajungi deputat din partea unei minorităţi naţionale, decât pe listele unui partid”. Deşi nu ocupă o funcţie de conducere în ACAR, afaceristul constănţean Samara a sponsorizat în mod constant organizaţia, inclusiv cu un sediu generos situat pe un bulevard central al oraşului.
Ion Caramitru, preşedintele Societăţii de Cultură Macedo- Romană, atrăgea atenţia, încă din anul 2007, că la mijloc se află chiar şi interese străine: “La mijloc este un interes material şi politic venit din afară. Pe lângă faptul că este neconstituţional, mai este şi manipulator. Ei sunt un ONG constituit acum trei-patru ani şi vin acum să rescrie istoria” .
În acelaşi timp, opozanţii ideii de „minoritate armână” atrag atenţia că în cazul materializării proiectului armânii ar putea să fie obligaţi să restuie proprietăţile (sau despăgubirile) primite de la statul român, în contul celor deţinute în Bulgaria. Şi asta pentru că în protocolul semnat între România şi Bulgaria e menţionat clar că cei despăgubiţi sunt „români”.
Nu poţi fi român când primeşti despăgubiri şi să te consideri discriminat ca minoritar
Centrul de Studii pentru Românii de Pretutindeni, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Societatea de Cultură Macedo-Română şi Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni au trimis memorii Parlamentului României, Academiei Române şi Societăţii Române de Televiziune, pentru a încerca să stopeze acţiunile ACAR. Cele patru structuri afirmă, într-un astfel de memoriu: „Nu poţi declara că eşti român când primeşti despăgubiri şi, în acelaşi timp, să te consideri <discriminat> şi să soliciţi bani, de astă dată ca minoritar. Eşti român când primeşti despăgubiri, dar te consideri discriminat şi soliciţi bani, ca minoritar, în acelaşi timp”.
Academia Română a decis: armânii sunt români
La 26 iunie 2009, Academia Română şi-a exprimat punctul de vedere în această „dispută”, într-un comunicat oficial semnat de vicepreşedintele Dan Berindei. Acesta mărturiseşte că Academia “a luat acunoştinţă cu surpiză” de această iniţiativă pe care o consideră “o diversiune izvorâtă din interese mercantile ale unor cercuri din ţară şi din străinătate ce ignoră adevărata istorie a acestei ramuri a romanităţii răsăritene şi a dialectului armân”.
Comunicatul Academiei Române precizează că armânii sunt o parte integrantă a poporului român, limba lor este româna, iar această caracterizare a fost dată de toţi oamenii de ştiinţă români şi străini, încă din Evul Mediu. Armânii au venit de bună voie în România în secolele XIX şi XX, tocmai pentru că s-au considerat români, pentru a avea o patrie a lor. În ţările de la sud de Dunăre, armânii (ca şi meglenoromânii) reprezintă minorităţi naţionale autohtone, dar acolo sunt singurii vorbitori de limbi romanice, spre deosebire de celelalte limbi, toate neromanice.
Academia precizează faptul că specificul armânilor poate fi şi este exprimat, cultivat şi păstrat fără că aceşti români să fie consideraţi minoritate naţională.
„Cât priveşte participarea lor la viaţa social-politică a ţării, ei se bucură de aceleaşi drepturi ca şi toţi românii, ajungând unii-după cum se ştie-deputaţi senatori şi miniştrii”, concluzionează comunicatul Academiei, sugerând faptul că demnităţile politice trebuie să fie obţinute după regulile generale şi nu pe „scurtături”.
