Lazăr Gigel, reprezentant EURAD: Vom strânge semnături pentru închiderea “magazinelor de vise”
– Droguri. Un cuvânt pe cât de revoltător pentru unii, pe atât de sensibil şi ademenitor pentru alţii.
– ”Magazin de vise” (weed-shop) a devenit eufemismul folosit tot mai des de cei din urmă, care, parcă dintr-o dorinţă de a uita sau a ascunde efectele pe care acestea le au asupra lor, se agaţă de această sintagmă.
– Olanda, ţara în care tot mai mulţi tineri aleg să-şi petreacă vacanţele şi sfârşiturile de săptămână, pentru că marijuana şi multe alte categorii de droguri ”uşoare” sunt legale. Altfel spus, primul pas către droguri precum heroina, sau cocaina, este legal.
– Germania este pe punctul de a legaliza heroina, dat fiind faptul că se confruntă cu o criză fără precedent în ce priveşte numărul foarte mare al consumatorilor. Care, desigur, au pornit de la cele ”uşoare”.
– Elveţia se vede, de asemenea, nevoită să legalizeze heroina pentru ”tratarea” pacienţilor internaţi în spitalele de dezintoxicare.
– România, culmea, în cadrul UE nu este fruntaşă la acest capitol. Dimpotrivă, autorităţile locale şi centrale, ONG-urile şi mass-media încă mai au şansa informării şi conştientizării publicului. Este poate singurul caz în care n-ar trebui să luăm exemplul ţărilor occidentale, ci invers, să dăm un exemplu acestora.
Un articol de Andreea PAVEL
Asociaţia Caselor de Cultură şi Centrul Internaţional Antidrog au demarat proiectul ”Artă contra drog”
În acest context, Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România (ANCCSR) şi Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO), au luat atitudine printr-o organizarea unei serii de 34 de conferinţe teritoriale, în primăvara acestui an, sub titlul ”Tinerii şi propriile valori”, dar şi prin proiectul ce se derulează pe parcursul verii 2009, ”Artă contra drog”.
Cel din urmă proiect s-a desfăşurat sub patronajul organizaţiei internaţionale EURAD (Europe Against Drugs) şi a fost prezentat în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc pe data de 10 iulie a.c., la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanţa.
Cu această ocazie, CIADO a anunţat organizarea unei dezbateri publice privind trecerea sub control a substanţelor psihotrope şi halucinogene ce se comercializează în mod legal în România, adică substanţele vândute în ”magazinele de vise”, despre care vorbeam în rândurile de mai sus. Această iniţiativă a aparţinut deputatului PD-L Daniel Ştefan Pirpiliu, cel care a şi prezentat proiectul de lege.
Gheorghe Ungureanu, director Casa de Cultură Constanţa:
”Vom consilia părinţii care nu au curaj să meargă la Poliţie”
La dezbatere au mai participat şi Constantin Bălăceanu Stolnici, preşedintele CIADO România, Lazăr Gigel, reprezentantul oficial EURAD la Consiliul Europei şi Florin Chiritescu, director ANCCSR, Aurel Papari, rectorul Universităţii ”Andrei Şaguna”, din Constanţa, şi nu în ultimul rând, Gheorghe Ungureanu, coordonatorul proiectului în Constanţa. Acesta ne-a vorbit despre importanţa conştientizării şi informării tinerilor, încă de la vârste fragede asupra efectelor pe care le are consumul de droguri, fie ele şi uşoare, pentru a reuşi preîntâmpinarea achiziţionării şi consumului de către aceştia: ”Încă de mici, copiilor trebuie să li se vorbească despre faptul că drogurile nu fac decât să te izoleze de restul societăţii, că ajungi să nu mai ai bani şi să faci, Doamne fereşte, alte prostii pentru a face rost de bani, ce mai, ajungi un neica-nimeni! De asemenea, foarte important este să ajutăm părinţii prin consiliere şi sfaturi în cadrul unor şedinţe organizate la noi (Casa de Cultură Constanţa, n.red.) în situaţia în care copii lor consumă droguri, pentru că nici o mamă nu-şi va da copilul pe mâna Poliţiei”, a conchis Gheorghe Ungureanu, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor din Constanţa.
Inconştienţa şi orgoliile parlamentarilor români cresc consumul de droguri
Lazăr Gigel, reprezentantul EURAD în cadrul Consiliului Europei ne-a povestit despre iniţiativa deputatului Daniel Pirpiliu în ce priveşte completarea listei de droguri interzise. Mass-media are, de asemenea, partea ei de vină, dat fiind faptul că nu a făcut public până acum efectele pe care le va avea existenţa ”magazinelor de vise”, fapt ce îl remarcă şi Pirpiliu: „Dacă împotriva consumului de droguri de mare risc se fac campanii de prevenire, acesta a fost un fenomen neglijat, fapt ce a făcut ca în primele luni ale anului 2009 să se constate o adevărată explozie a punctelor de comercializare, atât magazine reale cât şi site-uri de Internet unde se pot face comenzi online”. De menţionat este şi faptul că în România există 100 astfel de magazine cu locaţie fizică, iar numărul acestora creşte îngrijorător de repede, cu aproape 10% în fiecare lună. Astfel, media numărului de consumatori din această categorie se ridică la 100.000 de consumatori pe lună. Astfel, deputatul a propus completarea şi modificarea legilor nr.143/2000 privind consumul şi traficul ilicit de droguri şi nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope. Prin intermediul acestor propuneri legislative urmau să fie incluse în tabelele-anexă restul plantelor şi substanţelor cu proprietăţi halucinogene, adică exact cele care se vând în ”magazinele de vise” şi astfel, acestea urmau a fi închise. Dar cum numai în România este posibil aşa ceva, colegii săi din PSD şi PNL au respins propunerea legislativă a pedelistului, exclusiv din cauza divergenţelor de coloratură politică. O aberaţie mai mare decât aceasta nu îşi poate închipui nici măcar un tip care a fumat câteva jointuri pure de iarbă.
Din cauza numărului mare de dependenţi, Elveţia şi Germania vor legaliza heroina
Reprezentantul EURAD în cadrul Consiliului Europei ne-a declarat că ai săi colegi din cadrul EURAD i-au spus că românii ar trebui să se bucure de poziţia privilegiată pe care încă o au în ce priveşte numărul consumatorilor în raport cu celelalte ţări europene şi să profite de faptul că România se află la nivelul în care, cu ajutorul campaniilor publice, ori a autorităţilor, mass-mediei şi ONG-urilor, încă ”îşi poate reveni” prin informarea şi conştientizarea publicului. ”Germania e copleşită de numărul foarte mare al dependenţilor de droguri, drept pentru care doamna Merkel se vede nevoită să legalizeze consumul de heroină, iar din cauza rapoartelor de dezinformare sau lipsite o reală cunoaştere a situaţiei, după un deceniu de campanii anti-drog, producţia de heroină în cadrul UE a crescut cu 120%, iar a cocainei cu 20%. În timp ce liderii ţărilor UE spuneau că doar producţia a crescut, nu şi consumul”. Într-o situaţie similară se află şi Elveţia. La începutul lunii decembrie 2008, aproape 70% dintre elveţieni au votat pentru prescrierea heroinei pentru dependenţi. Drogul va fi inclus în sistemul naţional de sănătate, iar proiectul, care prevede injectarea drogului în clinici, sub supraveghere medicală strictă, a fost introdus în cantonul Zürich în urmă cu 14 ani şi de 10 ani a fost experimentat în mai multe cantoane. Votul a fost favorabil chiar şi în cantoanele unde nu există încă astfel de clinici.
Turismul drogurilor din Olanda, falsa impresie a iubitorilor de vise uşoare
Lazăr Gigel ne-a declarat că, alături de oamenii care îi împărtăşesc opinia vizavi de consumul de droguri, va demara o acţiune publică astfel încât prin strângerea a cel puţin 100.000 semnături să reuşească interzicerea acestor magazine. Acesta ne-a mai precizat că există o opinie publică fals formată despre ceea ce înseamnă Olanda. Nu locuitorii acestei ţări sunt cei care se dau în vânt după drogurile legale din ţara lalelelor, ci străinii. Altfel spus, Olanda practică un turism al drogurilor, iar pe de altă parte vânzarea şi consumul de droguri este foarte bine monitorizată de către autorităţile locale. Mai mult decât atât în ultimii doi ani au fost scoase din legalitate aproape 30 de grupe de droguri ”uşoare”. Probabil pentru că până şi olandezii şi-au dat seama de posibilitatea din ce în ce mai mare ca fenomenul să scape de sub control. Tot Olanda este ţara în care marijuana se găseşte în concentraţia cea mai puternică, iar heroina şi cocaina sunt interzise. În schimb, Danemarca este locul în care se fumează cel mai mult acest drog, iar în Spania se comercializează la cel mai mic preţ. Aceste informaţii provin dintr-un studiu realizat de Centrul European de monitorizare a drogurilor. Între concluziile sondajului se mai arată şi că o treime dintre adulţii din Uniunea Europeană au fumat cel puţin o dată marijuana.
