Șapte stații de monitorizare au rolul de a ne oferi informații despre aerul pe care îl respirăm în județul Constanța. Toate cele 3 stații din orașul Constanța și una de la Năvodari necesită reparații și nu funcționează în parametri, fapt recunoscut chiar de către instituția care le operează, Agenția de Protecția Mediului (APM) Constanța.
Mai mult decât atât, în orașul Constanța, toate cele 3 stații sunt amplasate în zone cu verdeață, în parcuri (unde arborii filtrează în mod natural aerul), sau ascunse între blocuri, furnizând astfel valori mai bune decât în realitate.
De pe site-ul www.calitateaer.ro, aflăm că Guvernul României NU îşi asumă răspunderea cu privire la informaţiile pe care le publică on line!
Chiar și Comisia Europeană a sesizat că există probleme cu monitorizarea aerului în România și a acuzat instituțiile statului că furnizează valori false și că realitatea este mult mai rea decât cea arătată de cifre.
Firma româno-italiană care asigură servisarea și mentenanța acestor stații a fost implicată într-un scandal de corupție, în Peninsulă. Conform presei italiene, procurorii i-au acuzat pe reprezentanții firmei că au trucat o licitație privind instalarea de stații de monitorizare a calității aerului în orașul Caserta.
„Guvernul României nu îşi asumă răspunderea cu privire la informaţiile prezentate pe acest portal.”
În județul Constanța, stațiile ce monitorizează calitatea aerului sunt amplasate în orașele: Constanța, Năvodari, Mangalia și Medgidia. Așa cum am aflat chiar de la reprezentanții APM Constanța, stațiile nu funcționează la parametri normali. Instituția a răspuns la o serie de întrebări adresate de ziarul DEZVĂLUIRI și a recunoscut faptul că există probleme cu unele stații:
“În anumite stații sunt și analizoare care necesită service: în CT1 , CT2 și CT3 necesită service analizorul de monoxid de carbon, în CT2 și CT5 pompa de prelevare pulberi. În ceea ce privește analizoarele de BTX acestea sunt oprite din cauza lipsei de azot”. În mod evident, dacă instalațiile nu funcționează corect, rezultatele sunt eronate.
Poate că acesta este și motivul pentru care site-ul calitateaer.ro al Guvernului, ce afişează indicii de calitate şi valorile privind calitatea aerului înconjurător, nu își asumă responsabilitatea pentru datele prezentate:
„Guvernul României întreţine acest portal pentru a facilita accesul publicului la informaţii legate de activităţile sale şi de politicile guvernului, în general. Scopul nostru este să prezentăm la timp informaţii actualizate. În cazul în care ni se aduc la cunoştinţă unele erori, vom încerca să le corectăm. Cu toate acestea, Guvernul României nu îşi asumă niciun fel de răspundere cu privire la informaţiile prezentate pe acest portal.”
Amplasamentul stațiilor încalcă legea
O altă problemă pe care o au aceste stații de monitorizare este poziționarea. Conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, privind evaluarea calității aerului înconjurător și amplasarea punctelor de prelevare pentru măsurare, „Punctele de prelevare se amplasează astfel încât să se evite măsurarea unor micromedii din imediata vecinătate. Un punct de prelevare se amplasează astfel încât să fie reprezentativ pentru calitatea aerului pentru un segment de stradă cu o lungime egală sau mai mare de 100 m, în cazul stațiilor de trafic, pentru o arie egală sau mai mare de 250 m x 250 m, în cazul stațiilor de tip industrial, și de câțiva km pătrați, în cazul stațiilor de fond urban”.
În realitate, toate cele 3 stații de monitorizarea aerului din Constanța sunt amplasate în zone verzi sau în spatele blocurilor, departe de traficul auto intens sau de zonele industriale:
– Stația CT 1 într-o zonă cu arbori, în spatele blocurilor, lângă Piața Balada
– Stația CT 2 în Parcul Arheologic de lângă Primăria Constanța
– Stația CT 5 în părculețul din curtea Centrului de Excelență Clinică din cartierul Km 4-5
Firma care ar trebui să repare stațiile a încasat 20 milioane euro de la statul român
Firma care se ocupă de mentenanța acestor stații este Orion Europe SRL. Această companie, înfiinţată în 2005 de italianul Sergio Solmi şi românul Mihai Ştefan Angheliu, a încasat peste 20 de milioane de euro din afaceri cu statul român.
Conform presei italiene, fondatorul italian al firmei a fost anchetat pentru corupţie în anul 2010, când a fost deschis un dosar de deturnare de fonduri, chiar într-un program de măsurare a calității aerului. Procurorii i-au învinuit pe reprezentanții firmei că au trucat licitaţia publică privind instalarea de stații de monitorizare a calității aerului în orașul Caserta, după ce bugetul inițial, de 387.000 de euro, a ajuns până la 1,4 milioane de euro.
Conform Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI), în anul 2014 Ministerul Mediului a încheiat un contract de finanțare cu Administrația Fondului de Mediu prin care s-au alocat banii pentru un proiect care viza realizarea optimizării echipamentelor instalate în stațiile de monitorizare a calității aerului. Ulterior obținerii finanțării, Ministerul Mediului a organizat o licitație la sfârșitul anului 2014, pentru atribuirea unui acord cadru în vederea realizării acestui proiect.
La licitație a fost înregistrată doar o singură ofertă, în valoare de 32,5 milioane lei fără TVA, din partea grupului de firme format din Orion Europe SRL din România și Orion din Italia. Contractul a fost semnat în prima parte a anului 2015. La ceva timp după semnarea contractului, Ministerul Mediului a mai încheiat cu cele două firme un contract adițional în valoare de 27,5 milioane lei fără TVA, care privea revizia generală, întreținerea preventivă și corectivă a echipamentelor și instrumentelor necesare monitorizării calității aerului.
Asta în pofida faptului că valoarea celui mai mare contract adițional nu trebuia să depășească 23 milioane lei fără TVA, scriu jurnaliștii de la CRJI.
Cel mai important client al firmei Orion este Ministerul Mediului din România, iar printre beneficiarii serviciilor se mai află majoritatea agenţiilor judeţene de mediu din ţară, Garda Naţională de Mediu, Ministerul Finanţelor, Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare şi Încercări pentru Electrotehnică- ICMET Craiova,, dar și Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină „Geoecomar” (care a atribuit în anul 2016 un contract privind “Întreţinerea Sistemului de Monitorizare şi Alertare la hazarde naturale din Marea Neagră”).
Comisia Europeană acuză România că furnizează date false privind calitatea aerului
Iată ce spune Comisia Europeană despre datele furnizate de statul român:
“Au fost identificate deficiențe grave și structurale în datele privind calitatea aerului măsurate de rețeaua de monitorizare din România și raportate Comisiei Europene. În realitate, situația ar putea fi mult mai gravă decât cea raportată efectiv.
Calitatea slabă a aerului continuă să fie o problemă în România. Principalele surse de poluare a aerului provin din sectorul transporturilor și din cel al energiei, în special din utilizarea combustibililor fosili/solizi în gospodării. România ar putea înregistra progrese semnificative în vederea soluționării acestei probleme prin: (i) restructurarea sistemului energetic și a sistemului de încălzire a gospodăriilor (prin favorizarea integrării surselor regenerabile și trecerea la gaze naturale, la încălzirea centralizată și la controlul poluării), (ii) măsuri de trafic și (iii) alte măsuri de control și prevenire a poluării”.
Ștefan Doru COPOȚ
Mihai Răzvan ROTARU
