Un articol de ANDREEA PAVEL
De aceea, din ce în ce mai multi asistenti ai DGASPC îi roaga pe cei care dintr-un motiv sau altul au în grija un astfel de copil, sa-l înfieze. Într-o asemenea situatie se afla de aproape un an si doua luni, Stela Ciobanu, din satul Dorobanti, comuna Nicolae Balcescu. Femeia este mama a înca trei baieti în vârsta de 5, 14, respectiv 18 ani. În urma cu mai bine de un an, Stela s-a pomenit la usa cu o femei de origine turca, Bahara Amet, care era cunoscuta în sat pentru ca se umbla din sat în sat sa vânda diverse produse. De fiecare data era vazuta cu baiatul sau, pe atunci în vârsta de aproape sapte ani. Vânzatoarea a rugat-o într-o zi pe Stela Ciobanu sa aiba grija de copil, pentru ca trebuie sa plece la Bucuresti dupa marfa. De buna credinta, Ciobanu ia în grija copilul, cu conditia ca mama lui sa-l ia înapoi la întoarcere. Lucrurile nu s-au desfasurat nici pe departe conform întelegerii, iar Stela Ciobanu povesteste cum, mai bine de un an a stat cu grija în ceea ce priveste siguranta caminului sau, întructât micutul Imurah Amet este foarte neastâmparat. “Am avut mari probleme cu el. Mama mea este imobilizata la pat, noi aveam tot timpul grija de el, dar cum îl scapam putin nesupravegheat, chiar si o fractiune de secunda, se ducea si dadea drumul la gaze, la apa, spargea, trântea. E foarte rau…”, a adaugat mama “adoptiva”. Comportamentului baiatului a determinat-o pe Ciobanu sa apeleze la ajutorul DGASPC. Acestia din urma au rugat-o insistent sa-l înfieze pe micutul turc, dar vazând atitudinea ferma a femeii, asistentii institutiei i-au adus fel si fel de reprosuri: “Mi-au spus ca poate am avut vreun interes la copil, de l-am tinut atât timp, ca mi-a dat maica-sa bani, sau ca iau alocatia. Eu n-am primit un ban de pe urma copilului si nu am facut asta pentru bani!”. Au trecut doua luni de zile de la cererea femeii ca DGASPC sa preia copilul si nimeni nu a facut nimic. Între timp femeia s-a descurajat si crede ca nu se va prezenta nimeni care sa-l ia în plasament pe micut. “Copiii mei s-au obisnuit cu Imurah, mai ales cel mai mic. Eu si sotul meu ne-am gândit la început ca asa cum cresc trei copii, mai poate creste unul, chiar daca veniturile noastre nu depasesc 1000 RON (atât cât se aloca unui singur copil într-un centru de plasament, n.red.). Dar face prostii si nu sta locului. O sa îl pastram pâna la urma, dar daca nu reusim sa-l potolim, o sa apelam din nou la Protectia Copilului”, încheie Stela Ciobanu.