Șeful CJPC Constanța, Horia Constantinescu, consideră că legislația actuală legată de termenul de durabilitate al peștelui prejudiciază peștele autohton și pune în pericol sănătatea populației. Aceasta este concluzia unei acțiuni de control de trei zile la mai multe super și hipermarketuri, care au vizat comerțul cu peste „proaspăt”, din import. Inspectorii au găsit pește stricat, care era totuși în perioada de durabilitate.
Pește putrezit dar încă în termen!
„Nu suntem pelicanii Europei!” a declarat șeful OPC Constanța, după un control la pescăriile hipermarketurilor. Horia Constantinescu, consideră că legislația actuală legată de termenul de durabilitate al peștelui prejudiciază peștele autohton și pune în pericol sănătatea populației. Aceasta este concluzia unei acțiuni de control de trei zile la mai multe super și hipermarketuri, care au vizat comerțul cu peste „proaspăt”, din import. Inspectorii au găsit pește stricat, care era totuși în perioada de durabilitate.https://www.dezvaluiri.ro/nu-suntem-pelicanii-europei-seful-opc-constanta-dupa-un-control-la-pescariile-hipermarketurilor/
Publicată de Dezvăluiri.ro pe Joi, 11 aprilie 2019
“Plecând de la regulile impuse pescarilor români prin legislație și de la principiile europene ale comerțului în general (egalitatea de șanse pentru toate statele membre și, automat pentru operatorii economici, am decis reevaluarea comerțului cu acest tip de produse. Parcurgând atât regulamentele europene, cât și legislația română rezultă o discrepanță majoră de abordare! Peștele și produsele obținute prin tranșarea acestuia au, în România, un termen de consum de 48-72 de ore de la momentul PESCUIRII, în schimb, același tip de produs, dar din import, își arogă termene de la 5 la 21 de zile, de la AMBALARE! Diferența de calitate este notabilă și au fost cazuri în care am depistat pește putrezit, dar conform etichetei, încă în termen!
Consider, din respect pentru consumatorul român, că are dreptul la produse de calitate și are dreptul la pește cu adevărat proaspăt, motiv pentru care s-au dispus măsuri de retragere de la comercializare a întregii cantități ce depașește cele 72 de ore de la pescuire/capturare.
Nu suntem pelicanii Europei și, mai mult, pescarul și pestele autohton au dreptul la șanse egale!
Cred că se impune o eventuală modificare legislativă, pentru a asigura produse de calitate similare
Un păstrăv pescuit în România are, conform normelor în vigoare, 72 de ore termen de durabilitate minimal, iar păstrăvul din import poate avea până la 15 zile!
Peștele din filmare, conform etichetei, se afla în interiorul acestui termen, dar totuși prezenta urme de putrefacție, ceea ce confirmă faptul că nu se poate stabili un alt termen decât cel de 72 de ore. În plus, inclusiv regulamentele europene vorbesc de o evaluare organoleptică a peștelui, în niciun caz de stabilirea unui termen fix.
Dacă ne dorim produse românești la raft a căror trasabilitate este mai ușor de stabilit, atunci trebuie să oferim șanse egale. Printr-o simplă declarație de conformitate asumată de exportatorul european, nu putem stabili momentul pescuirii, câte zile a făcut peștele respectiv din apă până pe raft și nici dacă acesta este realmente transportat în condițiile prevăzute de regulamentele europene.
Ceea ce își asumă exportatorul prin declarația de conformitate nu poate avea în vedere ce se va întâmpla cu respectivele produse de la momentul exportului până la raft, ceea ce face imposibilă determinarea unei durabilității minimale.
Nu este aceeași situație ca la produsele ambalate la care producătorul își poate asuma un termen de durabilitate minimală bazat pe analize făcute cu privire la modul de preparare – procesare. Aici vorbim de un produs proaspăt, care ar trebui vândut ca atare. Repet, peștele din imagini era în interiorul termenul de durabilitate minimală și totuși deja putezise, ceea ce confirmă că măsura luată de noi are pertinența atât legală cat și morală”, a declarat șeful CJPC Constanța, Horia Constantinescu,
În urma acestor controale, inspectorii CJPC au constatat: probleme legate de consistența produselor, lipsa branhiilor ca element de evaluare, cantitate insuficientă de gheață în timpul depozitării/transportului, termene diferite pentru produse similare, aspect degradat etc.
