În Constanţa au dispărut Opera, revista “Tomis” şi Biblioteca Judeţeană
Primăria şi Consiliul Judeţean din Tulcea au reuşit să atenueze efectele posibilelor disponibilizări ce vor avea loc în lunile ce urmează. Astfel, în judeţul din nordul Dobrogei, instituţiile de cultură nu vor fi desfiinţate, în urma unor decizii luate de reprezentanţii autorităţilor locale, decizii care au împăcat şi capra şi varza. Legea este respectată, oamenii nu îşi pierd locurile de muncă, în afara pensionarilor care intră în şomaj, sau a celor care au normă întreagă la alte instituţii, iar viaţa culturală nu este curmată. În Tulcea, nici o instituţie de cultură nu se va închide. În Constanţa, în ultimele luni, au fost închise Biblioteca Judeţeană “I.N. Roman”, Revista culturală “Tomis” şi Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski”.
Un articol de Andreea PAVEL
“Tomisul” a apus din nou
Ultima lovitură dată vieţii culturale constănţene, poate chiar knock-out-ul, a fost desfiinţarea revistei culturale „Tomis”, cu o tradiţie de aproape jumătate de secol. Marin Mincu, Nicolae Manolescu, Alexandru Ştefănescu, Nichita Stănescu, Gellu Naum, Nina Cassian sunt doar câteva dintre numele celor care au publicat în revista “Tomis”.
E drept că această publicaţie a fost salvată ”de la moarte” în anii 2000, atunci când a fost ”adoptată” de Primăria Constanţa, însă la fel de drept este faptul că echipa de la “Tomis” s-ar fi descurcat şi cu mai puţini bani decât cei primiţi.
Astfel, criza economică şi, mai ales, măsurile luate de Guvern pentru aşa-zisa remediere a situaţiei în vederea economisirii banului public aproape că a redus la zero viaţa culturală a Constanţei. E drept, judeţul nostru era departe de a ocupa un loc pe podium la acest capitol, însă deciziile luate în ultimele luni de autorităţile locale au contribuit la inhibarea totală a oricărei încercări de transformare a Constanţei într-un spaţiu cultural care ar putea să concureze cu deja consacratele centre culturale din ţară.
Oraşul fără carte
Spre deosebire de Biblioteca Judeţeană “I.N. Roman” din Constanţa, instituţia omoloagă din Tulcea nu a fost închisă până acum. Aşa se face că elevii, studenţii, sau pasionaţii de lectură constănţeni au fost nevoiţi fie să îşi cumpere cărţile dorite, fie să-şi mai pună pofta-n cui şi să lase cititul pentru la toamnă. Iniţial, la sfârşitul primăverii, autorităţile au anunţat că Biblioteca va fi închisă între 15 iunie şi 30 iulie. Rămâne să vedem dacă luna august va aduce cu ea redeschiderea anumitor secţii din cadrul instituţiei. Spre exemplu, este programată, pentru data de 2 august, reluarea activităţii în sala de împrumut – adulţi. Angajaţii au fost trimişi în şomaj tehnic, în două etape: prima, în perioada 3 mai – 31 iulie 2010 şi a doua etapă, între 15 iunie şi 12 septembrie 2010.
În paralel, în Tulcea, Biblioteca Judeţeană nu a fost închisă nici o zi. După ce nu a mai deţinut cea mai înaltă funcţie în instituţie, fosta directoare a Bibliotecii “Panait Cerna”, acum o simplă angajată, a trimis o scrisoare deschisă adresată conducerii Consiliului Judeţean Tulcea, prin care cerea să nu se aplice “- 41%” şi în cazul instituţiei pe care o conducea deunăzi. Argumentul? “Una este să aplici 41% la 161 de persoane (aluzie la CJT, n.red.) şi alta la 44 de persoane. Prin aplicarea acestui procent la un număr mic de personal pe care îl are instituţia, practic, dumneavoastră dispuneţi de soarta unei categorii întregi socio-profesionale pe care nicăieri în lumea civilizată politicienii nu o dispun”. Înseamnă că doamna nu cunoaşte situaţia din Constanţa… . Paula Giurea, purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Tulcea ne-a declarat că la Biblioteca Judeţeană din localitatea lor nu se aplică cerinţa de a reduce cu 41% personalul instituţiilor publice, ci Ordonanţa de Urgenţă 26 din 26 ianuarie 2006 (aprobată de premierul Călin Popescu Tăriceanu şi ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu) pentru modificarea şi completarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002, prin care se hotăra ca în cadrul unei biblioteci, pentru 2500 de locuitori să fie angajat un om. Asta înseamnă, pentru Biblioteca Judeţeană din Tulcea, 30 de posturi. În prezent, Biblioteca are 41 de posturi. Pe de altă parte, din tonul folosit de fosta directoare, în scrisoarea deschisă, nu este greu să îţi dai seama că are mai degrabă un cui împotriva conducerii CJT şi nu neaparat împotriva reducerii personalului.
Soluţia la disponibilizări: externalizare şi ONG-uri
Una dintre soluţiile pe care reprezentanţii Consiliului Judeţean Tulcea le-au găsit pentru salvarea vieţii culturale tulcene şi pentru a evita închiderea centrelor culturale, a fost comasarea instituţiilor de profil. Astfel, Ansamblul Baladele Deltei, Teatrul Jean Bart, Şcoala Populară de Arte şi Meserii şi Centrul de Conservare şi Promovare a Culturii se regăsesc acum sub titulatura Centrul Cultural „Jean Bart“. Toate aceste instituţii erau în subordinea CJT, dar funcţionau separat. Recent s-a organizat un concurs de proiecte de management al cărui câştigător, Alexandru Boureanu (manager al centrului, începând cu 02.08.2010), va manageria Centrul Cultural care va avea 26 de posturi. Din cele 40 existente, 14 posturi vor dispărea. Partea bună este că nimeni nu va rămâne practic, pe drumuri, pentru că din cele 14 posturi, câteva sunt vacante, unii angajaţi vor fi pensionari în anul 2011, deci pot intra în şomaj un an, alţii au normă întreagă la alte instituţii şi cu alţi trei profesori se vor încheia convenţii civile şi vor preda la Şcoala Populară de Artă.
O altă diferenţă dintre administraţia publică locală din Constanţa şi cea din Tulcea este că, în judeţul din nordul Dobrogei, anumite servicii, cum ar fi paza şi curăţenia, sunt externalizate, în timp ce la noi cele mai multe servicii sunt direcţii. Cât despre Camera Agricolă, se pare că segmentele din cadrul instituţiei se vor transforma în ONG-uri finanţate de fermieri. Dacă legea va fi promulgată de preşedintele Băsescu, atunci nici un angajat nu-şi va pierde locul de muncă.
Angajaţii Primăriei Constanţa returnează sporurile
După cum spuneam, primii afectaţi de reducerile de personal, în judeţul Constanţa, au fost oamenii de cultură. Peste 300 de angajaţi din Primăria Constanţa vor fi daţi afară, inclusiv cei în a căror grijă sunt cluburile de pensionari şi cei din Poliţia Comunitară. Bomboana de pe colivă este pusă de necesitatea returnării sporurilor primite în 2009 şi 2010, de către angajaţii administraţiei publice locale: „Cu ce vor trebui să dea înapoi, vor rămâne cu salarii de două – trei milioane de lei vechi pe lună. Probabil nici nu vom fi nevoiţi să dăm afară, cu asemenea salarii vor pleca ei”, a declarat primarul Constanţei, Radu Mazăre, pentru presa locală. Alţi 128 de oameni angajaţi ai Teatrului Naţional de Operă şi Balet “Oleg Danovski” au fost daţi afară. O încercare timidă de salvare a vieţii culturale constănţene este reprezentată de înfiinţarea unei noi ins¬ti¬tu¬ţii culturale aflată în subor¬dinea Consiliului Judeţean şi care se va numi Teatrul de Stat Constanţa. În cadrul acesteia se vor reuni artişti de toate felurile, de la operă, balet, teatru până la cinema.
