Fără categorie

Miniștrii Transporturilor și Culturii, acuzaţi că vor să distrugă un castru roman

Într-un recent comunicat de presă, istoricul Liviu Brătescu, președintele Comisiei Naționale de Cultură, Culte și Minorități a Partidului Național Liberal, condamnă indolența a doi miniștri din cabinetul Dăncilă, Vasile-Daniel Breaz și Alexandru-Răzvan Cuc, care vor să distrugă unul dintre cele mai importante situri romane din țară, cel de la Micia din județul Hunedoara. Brătescu dă ca exemplu negativ și distrugerea, cu buna știință a autorităților, a cetății Capidava din județul Constanța. Iată ce spune în acest comunicat Liviu Brătescu:

La Micia s-a aflat un castru roman cu așezarea adiacentă, unul dintre punctele importante ale vieții daco-romane de la nord de Dunăre. O serie de săpături sistematice au arătat bogăția sitului, care este format din castru, alături de o așezare civilă, băi romane și un amfiteatru.

Recent, Ministerul Culturii și Identității Naționale a emis mai multe autorizații de cercetare preventivă a sitului, pentru efectuarea descărcării arheologice în vederea realizării unui tronson de cale ferată prin centrul sitului.

Este încă o dovadă a faptului că incompetența guvernanților nu are limite! Din postura sa de conducător al MCIN, Daniel Breaz comite o greșeală după alta, mutilând ceea ce ar trebui să apere: cultura națională. Aici ne referim la lipsa politicilor culturale și la felul în care a gestionat problema sitului de la Micia.

Calea ferată va trece prin cetate

Traversarea sitului de calea ferată va duce la dispariția sa. Dar lucrurile acestea nu contează pentru cei care au ajuns să ne conducă acum. Incompetența și necunoașterea legilor duc la momentul în care MCIN, din poziția sa de autoritate tutelară, refuză să asculte argumentele specialiștilor și ia măsuri abuzive.

Această ilegalitate face ca arheologii să nu poate face mai nimic, constructorul având mână liberă în a acționa după bunul său plac. Ignoranța și necunoaşterea legilor au dus la o complicitate între Breaz și ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc. Cel mai simplu este să emită discursuri sforăitoare, însă în fața argumentelor specialiștilor nu fac altceva decât să bage capul în nisip.


În acest moment suntem conduși de oameni fără viziune și fără cunoștințe, mai preocupați să vorbească la televiziuni despre aducerea aurului decât de a-și face treaba. Prin urmare, cei doi miniștri aruncă responsabilitatea asupra autorităților locale. Ceea ce este încă o dovadă a lipsei de cunoștințe, a iresponsabilității lor și a disprețului cu care PSD-ul tratează o țară întreagă, un întreg trecut și mai ales un viitor întreg. După dezastre precum cel de la Capidava, prejudiciile aduse patrimoniului arheologic revin MCIN. Domnule Breaz, e momentul să vă faceți treaba”.

Printre cele mai importante castre romane din ţară

Conform siteului Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, „Situl roman Micia este situat în comuna Vețel din județul Hunedoara la 10 km vest de orașul Deva, pe malul stâng al Mureșului. Este vorba despre o așezare de epocă romană, care cuprinde o fortificație militară, așezarea civilă, precum și două necropole.

Micia se întinde spre vest până în fața defileului Dobra, spre est până în satul Mintia, spre sud până la poalele dealurilor de la Herepeia, iar spre sud-vest până lângă satul Vețel.

Situl roman a suferit mari distrugeri în 1806, când s-a construit șoseaua modernă Arad-Deva, între 1865-1879, când s-a construit calea ferată actuală și mai ales între anii 1969-1980 când a fost construită Termocentrala Mintia. Pe parcursul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea numeroase monumente și piese din piatră de la Micia au fost spoliate de către familiile nobilire transilvănene și astăzi pot fi văzute pe domeniile castelelor și conacelor medievale de la Zam, Chimindia, Mintia, Rapolt, Brănișca, etc.

Primele sondaje arheologice au fost întreprinse la Micia în 1847, de către I. F. Neigebaur. Între 1880-1892, Societatea de istorie și arheologie din Deva a realizat săpături aici iar mai apoi, C. Daicoviciu a cercetat arheologic această zonă între 1929-1930. Lucrările au continuat în 1935, 1939, 1947 și 1948 sub conducerea lui O. Floca. Din anii ’60 și până în prezent, cercetările arheologice în diferite zone ale sitului au continuat sub conducerea unor specialiști, precum L. Mărghitan, L. Marinescu-Țeposu, L. Petculescu sau P. Damian.

Castrul de la Micia ce ocupa o suprafață de peste 6 ha, era amplasat strategic, în imediata apropiere a Defileului Dobra, zona unde dealurile crează o cale de acces foarte îngustă spre centrul Transilvaniei. Rolul trupelor militare cantonate aici era acelea de a împiedica înaintarea populațiilor sarmate pe Valea Mureșului, însă mobilitatea cavaleriei miciene o făcea aptă și în a intervenii pentru apărararea zonei aurifere din Munții Apuseni, sau chiar a capitalei de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

O serie de inscripții descoperite în special pe cărămizile confecționate de către soldați ne dau indicii că în castrul de la Micia ar fi staționat detașamente din mai mule trupe, printre care și vexilații ale Legiunii a XIII-a Gemina, însă trupele de bază ale acestei importante fortificații au fost: Cohors II Flavia Commagenorum, Ala I Hispanorum Campagonum și Numerus Maurorum Miciensium. Toate aceste trupe ridicau numărul efectivelor militare cantonate aici la peste 1500 de soldați auxiliari romani, cea mai mare parte a lor fiind călăreți”.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top