Comisia Europeană

Ministerul Culturii nu vrea să recupereze daunele în cazul distrugerii sitului arheologic de la Slava Rusă

Francezul Yves Grasa a fost iertat de instanţele penale din judeţul Tulcea.

Ziarul DEZVĂLUIRI continuă ancheta despre distrugerea monumentului arheologic de la Slava Rusă. După cum se cunoaşte deja, un buldozer aparţinând cetăţeanului francez Yves Grasa, asociat al firmei Agri France, a distrus în primăvara anului 2006 un complex paleocreştin unic. Sesizaţi de şeful şantierului arheologic, Dorel Paraschiv, reprezentanţii Inspectoratul de Poliţie Judeţeană Tulcea au iniţiat o anchetă penală şi apoi au trimis dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Babadag. După doar câteva luni, dosarul a fost “rezolvat” cu rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale (NUP).

Un articol de Mihai Răzvan Rotaru

Mergând pe firul poveştii, am vrut să aflăm de ce niciuna dintre instituţiile implicate nu a acţionat în instanţă firma Agri France pentru a solicita daune, într-un proces civil, iar banii obţinuţi să fie folosiţi pentru refacerea monumentului distrus.

Parchetul Babadag nu a găsit niciun vinovat

În timpul cercetării penale, francezul a dat în declaraţia de la poliţie pe primarul comunei Slava Cercheză, Ivan Ignat: “În primăvara lui 2006, cu ocazia unei vizite a terenurilor cu Primarul, Dl. Ignat, i-am cerut dacă era posibil să cureţe şi să niveleze un dâmb mic situat la circa 2 km de panoul de protecţie al citadelei IBIDA, pentru a facilita lucrările la o parcelă de pământ. După aprobarea Primarului (cu toată posibilitatea unei neînţelegeri de limbă), acest dâmb fiind în afara zonei protejate, nefiind nici semnalizat, nici balizat, am început lucrările de nivelare”. În replică, primarul se spală pe mâini şi spune că nu a avut o astfel de discuţie cu cetăţeanul francez, prin urmare el nu are nicio vină.

În răspunsul pe care Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag l-a oferit unei solicitări adresate de ziarul nostru se arată că s-a dat NUP pentru că pentru că situl arheologic nu era marcat şi nici semnalizat corespunzător, astfel încât făptuitorii Yves Grasa şi Alexandru Diaconu (probabil şoferul excavatorului), nu au ştiut că în acel loc se află un sit arheologic.

Primarul era obligat să semnalizeze şi să protejeze zona

Într-un interviu filmat acordat ziarului nostru, arheologul Dorel Paraschiv ne-a declarat că legislaţia în vigoare le impune primarilor ce au pe teritoriul administrativ obiective arheologice obligaţii multiple pentru semnalizarea şi protejarea lor. Iată ce spune legea:

“Autorităţile administraţiei publice locale pe al căror teritoriu se găsesc zone de interes arheologic prioritar au obligaţia să prevadă în bugetele proprii fondurile necesare pentru:

a) elaborarea şi, după caz, modificarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, în vederea protejării şi punerii în valoare a patrimoniului arheologic;
b) elaborarea reglementărilor speciale de protecţie în zonă;
c) marcarea limitelor zonei de interes arheologic prioritar şi informarea publicului cu privire la regimul special de protecţie a zonei”.

La monumentul paleocreştin de la Slava Rusă nu a existat niciodată măcar un panou de informare. Reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Cultură Tulcea spun că i-au solicitat în scris în repetate rânduri primarului Ignat să monteze panouri de avertizare în zona monumentului paleocreştin de la Slava Rusă, fără niciun rezultat însă.
Nici măcar panoul de tablă ce poate fi găsit în prezent pe locul fostei distrugeri nu a fost montat de primărie, ci de arheologii de la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM) Tulcea.

Procesul s-a blocat la minister

 Directorul ICEM Tulcea, Florin Topoleanu, nu a putut să ne spună de ce instituţia pe care o conduce nu a solicitat despăgubiri pentru distrugerea acestui monument. Deşi a fost de acord cu ideea de principiu că monumentul ar putea fi refăcut şi scos la lumină pentru a putea fi vizitat, Topoleanu a insistat că valoarea acestui obiectiv este inestimabilă şi de aceea nu s-ar fi putut stabili o sumă ca despăgubire. “Oricum, suntem legaţi la mâini, nu putem să facem nimic de capul nostru”, a adăugat el.

Pe acelaşi refren al valorii inestimabile “a cântat” şi şefa Direcţiei Judeţene de Cultură Tulcea, Axenia Hogea, fără a lua în calcul faptul că în instanţă s-ar fi putut cere tocmai suma necesară refacerii: “Am fi pierdut sigur un astfel de proces, ţinând cont de procedura judiciară complicată. Una din părţile acestei proceduri ar fi fost evaluarea pagubelor, lucru greu de făcut, căci vorbim practic de o valoare inestimabilă”.

Xenia Hogea s-a plâns de asemenea că reprezentanţii Ministerului Culturii şi Cultelor ar fi blocat un posibil proces civil: “Nu ştim ce să facem, că nu ni se spune nimic de la Bucureşti. Încă din secunda doi am cerut printr-o adresă oficială responsabililor de la minister instrucţiuni pentru a solicita daune în instanţă, dar nu am primit niciun răspuns”.

Iată cum, invocând procedurile complicate şi “valoarea inestimabilă” a monumentului distrus, Statul Român preferă să îl ierte pe francezul Yves Grasa (deşi acesta este recidivist, pentru că în anul 2005 a mai distrus un sit arheologic în aceeaşi zonă).

Nu ne-ar surprinde deloc însă ca într-o zi să fie alocate fonduri de la buget pentru refacerea monumentului paleocreştin de la Slava Rusă.

Organizaţia de Investigaţii Jurnalistice, editor al săptămânalului DEZVĂLUIRI, va adresa Ministerului Culturii şi Cultelor o scrisoare deschisă în care va solicita ca această instituţie să solicite în instanţă vinovaţilor să suporte cheltuielile pentru refacerea monumentului distrus.

 

Un aşezământ religios complex, cu mănăstire şi şcoală de teologie

Monumentul creştin de lângă cetatea Ibida a fost descoperit în anul 1987, de către arheologii Andrei şi Cristina Opaiţ. Complexul paleocreştin cuprinde două bisericuţe cu câte o singură navă, o capelă cu absidă şi diferite anexe înconjurate de o incintă. Monumentul a fost datat de către arheologi între a doua jumătate a sec. IV şi prima parte a sec. VII p. Chr. Aşezământul călugăresc cuprindea şi prima şcoală de teologie de pe actualul teritoriu al României, la care se pare că au studiat episcopi şi teologi dobrogeni. Din lipsa banilor, arheologii au cercetat o suprafaţă restrânsă a monumentului. Chiar şi aşa, au reuşit să descopere un tezaur de aur. După campania de săpături, tot banii insuficienţi dar şi rezervele autorităţilor politice din acea vreme în legătură cu o descoperire de natură religioasă i-au obligat pe cercetători să acopere săpăturile cu o folie de plastic şi apoi cu pământ, în aşteptarea unor vremuri mai bune.

În prezent, după ce monumentul a fost distrus, singura soluţie ar fi ca Statul Român să îl acţioneze îi acţioneze în instanţă pe vinovaţi şi cu banii obţinuţi drept daune să dezgroape monumentul şi să îl refacă, transformându-l în acest fel într-un obiectiv turistic.

 

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top