Senatorul liberal vrea să continuie dezastrul administrativ provocat de colegul său de partid, fostul primar Ionel Chiriţă. În plină campanie electorală, Puiu Haşotti pare că a uitat de educaţia religioasă primită în familie.
Un articol de Andreea PAVEL, Mihai Răzvan ROTARU, Ştefan Doru COPOŢ
Pe 27 octombrie, când credincioşii sărbătoresc Sfântul Dumitru, preotul Nicolae Mândră, paroh al Bisericii Sfântul Dimitrie cel Nou, din Hârşova, s-a lepădat de cele sfinte şi a început să facă propagandă electorală senatorului liberal. În afară că Biserica Ortodoxă Română interzice preoţilor să promoveze credincioşilor vreo doctrină politică, preotul a căzut în păcat şi pentru că a minţit! Nicolae Mândră şi-a păcălit cu neruşinare enoriaşii, spunând că biserica a fost renovată pe banii senatorului Puiu Haşotti. Spuneam că acesta a uitat de educaţia religioasă primită în familie, pentru că, în loc să îndrepte răul făcut, Haşotti a dat apă la moară propagandistului în sutană prin oferirea mai multor litri de motorină pentru încălzirea bisericii. Acesta a fost un alt motiv pentru care, duminică, 16 noiembrie a.c., preotul liberal a vorbit în timpul slujbei despre fapta bună şi mărinimia senatorului Puiu Haşotti. E lesne de înţeles posibila evoluţie parlamentară a lui Haşotti, dacă încă de pe acum se face că nu înţelege, ba mai mult, dă apă la moară, unor astfel de imoralităţi. Se pare că senatorului nu-i pasă că la mijloc este vorba despre singurul mediu care presupune puritate sufletească: biserica.
Mai mult decât atât, acesta a primit, alături de Dumitru Lupu, candidatul liberal la Camera Deputaţilor, de Sfântul Dumitru, in absentia, o diplomă pentru merite deosebite, înmânată chiar de preotul manipulator.
Haşotti se leapădă de ateism doar în campanie
Deşi a recunoscut în repetate rânduri că este liber cugetător (mai simplu spus: ateu), în timpul campaniei, Puiu Haşotti nu a mişcat un deget pentru a întâmpina mascarada electorală condusă de preotul Nicolae Mândră. Din câte se pare, senatorului nu numai că îi priiesc astfel de intervenţii, dar le şi acceptă cu dragă inimă.
Profitând de mentalitatea încă ruralizată a electoratului hârşovean, preotului nu i-a păsat că alege să mintă, atât timp cât liberalii i-au promis că dacă vor câştiga în Colegiul 1, care cuprinde şi Hârşova, acesta va deveni directorul Liceului ”Ioan Cotovu”, din localitate. O astfel de încercare a şi existat, dar la intervenţia unanimă a cadrelor didactice, care nu-l doreau pe Mândră drept director, cunoscându-i apucăturile, Inspectoratul Şcolar Judeţean nu a aprobat schimbarea.
Argumentul faptului că Nicolae Mândră minte cot la cot cu posibilii parlamentari este faptul că renovarea s-a înfăptuit printr-o hotărâre a Guvernului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 172 din 6 martie 2008, privind suplimentarea bugetului Ministerului Culturii şi Cultelor pe anul 2008 din Fondul de rezervă bugetară. Nicidecum pe banii lui Haşotti.
Pe de altă parte, poate ar trebui să ne reamintim ce a reuşit să facă pentru hârşoveni timp de opt ani primarul PNL Ionel Chiriţă, unul dintre prietenii şi protejaţii lui Haşotti. Ionel Chiriţă este un alt ”sfânt” despre care preotul Nicolae Mândră propovăduia fără încetare la slujbele dinaintea alegerilor locale. Fosta administraţie liberală şi-a făcut de cap timp de opt ani. Investitorii au fugit cât au văzut cu ochii, speriaţi de nivelul corupţiei din birourile oficialilor, oamenii au fost sclavagiţi sub Legea 76/2002, sărăcia s-a instalat ca la ea acasă, banii s-au scurs printre investiţiile inutile şi de mântuială etc. Halal testament liberal lăsat de fosta administraţie din Hârşova, care a efectuat şi-al doilea mandat, dar, iată, degeaba. Astfel, teoria lui Puiu Haşotti, conform căreia în politică sunt necesare două mandate pentru ca activitatea omului politic să fie prilenică (conform declaraţiei liberalului la un post de radio), este demontată chiar de bunul său prieten, Ionel Chiriţă, fostul edil al Hârşovei, al cărui management a dus de râpă localitatea.
Prietenul la nevoie se cunoaşte: Guvernul a pompat bani la greu pentru primarul liberal
Odată ajunşi la putere, când vine vorba de ciolan, liberalii acţionează ca o echipă bine sudată şi cei mari nu uită de cei mici. Un exemplu bun pentru această afirmaţie este faptul că pe vremea când Ionel Chiriţă era primar în Hârşova, bugetul instituţiei a fost suplimentat prin nenumărate Hotărâri de Guvern.
Primăria Hârşova a fost o răsfăţată a fondurilor guvernamentale. Cel mai sincer motiv trebuie căutat în apartenenţa politică a primarului Ionel Chiriţă la PNL, partid care l-a promovat şi în funcţia de preşedinte al Asociaţiei Oraşelor din România. Pe aceste criterii “obiective”, Guvernul României a descărcat căruţa cu fonduri la Hârşova, nedreptăţind alte comunităţi. Iată cum, la Hârşova PNL-iştii au dat 290 de miliarde peste bugetul de 14 miliarde al primăriei. Banii au fost cheltuiţi pe proiecte de genul Centrului de îngrijire a persoanelor în vârstă şi Centrului de consiliere pentru persoanele abuzate. Proiectele iniţiale aprobate prin HG nr. 792/2006 şi 1832/2006 prevedeau că pentru realizarea respectivelor lucrări vor fi cheltuiţi din bugetul de stat 754.000 lei (7,54 miliarde lei vechi) şi 426.000 lei (4,26 miliarde lei vechi). Deşi cele două acte normative pentru cadoul lui Chiriţă au fost aprobate la 21 iunie 2006 şi 12 decembrie 2006, primarul a amânat începerea lucrărilor, până în primăvara anului 2007. Acest lucru l-a ajutat să spună că preţul materialelor de construcţii a crescut. De aceea, Chiriţă a cerut ca sumele să se dubleze
Pe de altă parte, printr-o H.G. pentru refacerea infrastructurii în urma inundaţiilor de-acum doi ani, Hârşova a primit 18 miliarde de lei vechi pentru un drum de… cinci kilometri! Şi asta în condiţiile în care cu mul mai puţin de cinci kilometri fuseseră afectaţi de inundaţii, iar dacă vorbim de reparat… doar 200 de metri au fost refăcuţi! Iată cum pentru nişte distrugeri minore, Guvernul a putut să scoată din buzunar 18 miliarde de lei. Să mai spunem că materialele folosite, şi-aşa puţine, au fost şi de proastă calitate? E de la sine înţeles…
Prin Hotărârea de Guvern nr. 793/2006 şi H.G. 1061/2006, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în unele judeţe, Hârşova a primit peste şase miliarde de lei vechi! Cu toate acestea, investiţiile nu sunt vizibile, sau cel puţin aşa a declarat majoritatea celor care au avut de pătimit de pe urma calamităţii. Doar câteva familii au avut de îndurat urmările inundaţiilor, şi cu toate acestea Hârşova a primit şase miliarde de lei vechi.
Retrospectiva dezastrului lăsat de administraţia liberală
Vă reamintim în rândurile ce urmează câteva dintre acţiunile fostului edil liberal, Ionel Chiriţă, bun prieten cu Puiu Haşotti.
– materiale umilitor de puţine pentru familiile care au avut de suferit în urma inundaţiilor, sau acordate preferenţial, chiar şi dacă nu era cazul;
– aşa-zisele “drumuri kilometrice” construite de la zero, care, în fapt nu au însumat mai mult de 500 metri!
– casele construite în urma inundaţiilor au fost micşorate simţitor faţă de planul trimis de Guvern;
– Ionel Chiriţă a dispus construirea a două instituţii complet inutile pentru o localitate precum Hârşova: centrul de persoane abuzate şi centrul de persoane cu dificultăţi. Însuşi localnicii sunt de părere că existenţa acestor instituţii au menirea de a toca nejustificat nişte bani veniţi de la Guvern.
– una dintre fabricile din Hârşova a fost cumpărată de fosta administraţie cu 2,7 miliarde ROL şi reparată cu 17 miliarde ROL!
– în urma inundaţiilor, digul din Hârşova a fost declarat de către oamenii primarului, ca fiind construit recent, deşi la mijloc a fost vorba doar de o consolidare, digul fiind construit din 1975,
– administraţia liberală a alungat investitorii din Hârşova, care ar fi putut ajuta localnicii prin crearea de noi locuri de muncă. Cum? În schimbul eliberării autorizaţiei, fostul edil solicita investitorilor “comisioane” destul de piperate, sau primirea unui anumit procent din afacere. Astfel, hârşovenii au rămas în continuare, până la sosirea noului edil, subjugaţi de Legea 76-2002, adică, implicit, subjugaţi capriciilor fostei administraţii locale.
– directorii instituţiilor de învăţământ din Hârşova au fost schimbaţi cu alţii liberali, care au aservit interesele administraţiei, cu diferite ocazii. Un exemplu ar fi cel din martie, când elevii Liceului Agroalimentar, îndrumaţi de însuşi directorul instituţiei, au ieşit în stradă, purtând tricouri cu numele lui Ionel Chiriţă şi cu sigla PNL.
– poate cel mai imoral gest a fost cheltuirea a 100.000 RON cu prilejul campaniei electorale din iunie, când probabil spera să obţină al treilea mandat. Chindia cu manele şi artificii i-a făcut pe hârşoveni să resimtă de două ori mai rău stomacurile ghiorţăinde, brăzdăturile mâinilor muncite, şi aerul care trece prin cârpelile hainelor. Astfel, schimbarea s-a înfăptuit iar hârşovenii şi-au jurat că, cel puţin în viitorul apropiat nu vor mai vrea să mai aibă de-a face cu nimic din ce înseamnă lider liberal.
În Hârşova se anunţă soare cu dinţi… liberali?
Dacă acesta este scurtul istoric al deceniului liberal din administraţia Hârşovei, iar realitatea din localitate este încă una dură, avem tot dreptul să ne întrebăm la ce s-ar mai putea aştepta electoratul, dacă, în următorii patru ani acesta ar fi reprezentat în Parlament tot de liberali? Şi că tot vorbeam de trăsăturile similare dintre camarazii Ionel Chiriţă, un răsfăţat al şefilor liberali, şi Puiu Haşotti, aceştia sunt urmăriţi de nişte întâmplări mai puţin fericite din trecut. Dacă Ionel Chiriţă era acuzat de un localnic din Hârşova că ar fi ordonat o bătaie pe care să n-o uite prea uşor, doar pentru că omul era simpatizantul unui alt partid, senatorul Haşotti nu va fi şters prea uşor din mintea electoratului, din cauza următoarei afirmaţii: “Discuţia este de ce nu s-a intervenit mai agresiv, pentru că ar fi mai bine să facem o nedreptate, decât să îngăduim o evidentă dezordine”. Afirmaţia îi viza pe manifestanţii anti-NATO care au participat la mitingul de la Bucureşti şi despre care se ştia, înainte ca senatorul să scoată porumbelul, că primiseră deja câteva lecţii corectoare cu iz comunist din partea forţelor de ordine.
În altă ordine de idei, un grup de localnici hârşoveni aduce o acuzaţie extrem de gravă la adresa liberalilor. Conform spuselor acestora, se pare că sacoşile oferite de PNL în localitate, ar conţine mărfuri contrafăcute, confiscate de Serviciul Vamal Constanţa în urma controalelor asupra mărfurilor importate de anumiţi agenţi economici din judeţ, sau din ţară. Geci, fulare, fesuri, lanterne, servicii de pahare sau ceşti, ceasuri de perete, toate ar proveni din containerele controlate de vameşi. Pentru a nu se crea confuzii şi a nu da curs nemotivat zvonurilor hârşovenilor, Organizaţia de Investigaţii Jurnalistice a trimis o adresă Direcţiei Regionale Vamale Constanţa, prin care sunt solicitate procesele verbale de distrugere a mărfurilor confiscate în ultimele şase luni.
Revenind la atitudinile celor doi liberali, care contravin clar doctrinei pe care o promovează, nu ştim încă ce e mai grav: să te faci că nu-nţelegi minciunile preoţeşti, ba mai mult să dai apă la moară înmulţirii acestora, doar din cauza delirului electoral, să furi, sau să le faci pe-amândouă după ce-ai ajuns parlamentar?
