Inițiatorul noii Legi a pescuitului, deputatul liberal Bogdan Bola, anunță că a primit o scrisoare de susținere pentru demersul său legislativ, din partea „Danube Sturgeon Task Force”, o platformă din care fac parte experți europeni din domeniile care se ocupă de sturioni, reprezentanți ai ONG-urilor de mediu și ai guvernelor țărilor riverane Dunării.
„Propunerea (Legea Pescuitului), dacă va fi adoptată și implementată, va ajuta la asigurarea României că poate implementa cerințele din PANEUAP – Pan European Action Plan for sturgeons”, se arată în scrisoare, unde se subliniază și că proiectul Legii Pescuitului include propuneri pentru „întărirea coordonării interministeriale a tuturor eforturilor și măsurilor ce contribuie la îmbunătățirea vieții pescarilor, un program multianual pentru refacerea și mărirea stocului, identificarea, conservarea și protejarea habitatelor esențiale de apă dulce și marine din România, dezvoltarea crescătoriilor de conservare din România”.
Autorii scrisorii, indică până și sursele bugetare care pot fi accesate de către România, pentru a sprijini proiectele pe care dorește să le implementeze prin Legea Pescuitului.
Redăm mai jos scrisoarea semnată de Peter Gammeltoft, președintele Danube Sturgeon Task Force:
„The Danube Sturgeon Task Force” (#DSTF) – Grupul Operativ Sturioni din Dunăre – a fost informat cu privire la propunerea legislativă din România privind legea cu privire la protecția, conservarea, administrarea, exploatarea, procesarea și comercializarea resurselor acvatice vii din habitatele naturale.
DSTF a luat la cunoștință cu interes de proiectul „Legii Pescuitului”, care printre altele ar introduce o serie de măsuri cu scopul de a îmbunătăți semnificativ protecția speciilor de sturion din Dunăre.
Ultima evaluare făcută de România cu privire la statutul populației de sturioni în conformitate cu Directiva Habitatelor UE, a evaluat statutul tuturor speciilor de sturion ca fiind «Rău nefavorabil/Unfavourable Bad (U2)» în întreaga sa gama. În conformitate cu evaluarea IUCN din 2010, una din cele 6 specii de sturion de Dunăre este deja dispărută, 4 specii sunt «în pericol critic» și una este «vulnerabilă».
Se așteaptă ca noua evaluare IUCN ce va fi disponbilă mai târziu în 2021 ne va arăta că statutul tuturor speciilor rămase continuă să se deterioreze. Astfel, există motive întemeiate pentru dublarea eforturilor de a îmbunătăți conservarea și protejarea speciilor de sturion.
Ca toate celelalte state din bazinul Dunării, România a aprobat Planul Pan-european de Acțiune cu privire la Conservarea Sturionului al Convenției de la Berna (PANEUAP). Planul include o serie de măsuri destinate conservării și refacerii populației de sturion din Europa, inclusiv în bazinul Dunării. Acestea includ măsuri esențiale în acest scop, precum controlul și punerea în aplicare a interdicțiilor pe termen lung a tuturor tipurilor de pescuit de sturion (inclusiv prinderea accidentală), conservarea și refacerea coridoarelor de migrare a sturionilor și a diferitelor habitate ale acestora (depunerea icrelor, creșterea, hrănirea), înființarea crescătoriilor de conservare (adică facilități ex-situ) și refacerea populațiilor de sturion și monitorizarea acestora.
În plus față de creerea de habitate proprii de sturioni și de rute de migrare, partea română a bazinului Dunării este poarta întregului bazin de Dunăre rămas pentru toate speciile anadroame de sturion ce migrează între Marea Neagră și părți diferite ale bazinului. Măsurile luate de România pentru a proteja și conserva sturionii sunt prin urmare deosebit de importante și cruciale pentru susținerea eforturilor în întregul bazin.
România a luat deja măsuri importante pentru a controla pescuitul de sturion în Dunăre și afluenții săi. Aplicarea corectă a acestor măsuri și penalizări de descurajare pentru încălcarea legii sunt esențiale pentru asigurarea eficacității lor. România participă activ la eforturile de restabilire a migrării peștilor de-a lungul barajelor de la Porțile de Fier, prin urmare reconectând Dunărea de Jos cu zonele din bazinul din amonte de Porțile de Fier. DSTF apreciază toate aceste eforturi.
DSTF apreciează și că Legea Pescuitului propusă include și propuneri pentru clarificarea statutului tuturor speciilor de sturion din Dunăre ca fiind specii protejate precum și măsurile pentru identificarea, conservarea și protejarea habitatelor esențiale de apă dulce și marine din România, dezvoltarea crescătoriilor de conservare din România și un program multianual pentru refacerea și marirea stocului, obligații suplimentare pentru raportarea și prevenția capturilor accidentale de sturion în pescuitul maritim, întărirea coordonării interministeriale a tuturor acestor eforturi și măsurile ce contribuie la îmbunătățirea vieții pescarilor.
Propunerea, dacă va fi adoptată și implementată, va ajuta la asigurarea României că poate implementa cerințele din PANEUAP. DSTF observă în special că o întărire a cooperării cu statele riverane la Marea Neagră va fi necesară pentru a se asigura că măsurile luate în zona maritimă sunt cât mai eficiente posibil.
DSTF mai observă necesitatea mobilizării finanțelor pentru susținerea activităților enumerate mai sus. Oportunitățile pentru a face aceasta, există printre altele în Programul EU Green Deal de la un număr de proiecte europene, inclusiv Fondul European de Dezvoltare Regională (ERDF, inclusiv proiectele sale operaționale), Fondul European pentru Pescuit Maritim și Acvacultură (EMFAF) și programul de mediu LIFE+.
„Scrisoarea vine în contextul în care tot felul de funcționărași din Ministerul Agriculturii și oameni de afaceri cu mari interese să nu se schimbe nimic în prăduirea apelor naționale ne amenință că Legea Pescuitului nu respectă prevederile europene.
Ar trebui ca cei responsabili din Ministerul Agriculturii să nu mai facă jocurile unor grupuri de interese și să își facă treaba pentru care sunt plătiți de noi toți!”, a concluzionat Bola.
