Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost adoptat, la data de 7 aprilie, de Guvernul României, în a doua lectură, odată cu Memorandumul care mandatează MIPE pentru a desfășura negocierile pe document cu Comisia Europeană.
Ludovic Orban, președintele Partidului Național Liberal a dat asigurări că „urmează să dezbatem la nivelul coaliției și la nivel guvernamental îmbunătățirea Planului Național de Reziliență, astfel încât să corespundă exigențelor Comisiei Europene”.
Orban s-a referit la anumite puncte unde au existat rezerve la nivelul Comisiei Europene, puncte care trebuie îmbunătățite în ceea ce privește argumentația proiectelor pe care Guvernul le consideră importante pentru România, pentru a putea fi finanțate din PNRR.
„Sunt discuţii legate de cele 600 de milioane de euro pe care noi ne-am propus să le alocăm pentru înfiinţarea de distribuţii de gaz. În acest caz, au existat discuţii tehnice care trebuie clarificate privitoare la utilizarea hidrogenului în aceste reţele de gaz, chestiuni tehnice care pot fi soluţionate”, spune Ludovic Orban.
Președintele PNL a mai arătat că în privința chestiunii legate de investițiile în sistemele de irigații, „anul trecut am avut secetă și am văzut ce înseamnă vulnerabilitatea agriculturii românești în astfel de situații extreme. Este necesar să facem investiții în sistemul de management al apei, care nu cuprinde doar irigațiile, care cuprinde și drenaje și alte investiții care sunt necesare”. Problema Guvernului este să convingă, la nivelul Comisiei Europene, că aceste proiecte tehnice nu afectează mediul, ci, dimpotrivă, au un efect favorabil asupra mediului.
„Noi nu putem să știm exact care au fost discuțiile acolo. Sunt convins că domnul ministru Ghinea a încercat să susțină PNRR așa cum noi l-am propus. Nu am îndoieli legate de acest subiect. Probabil, a fost confruntat cu anumite situații în care, poate, era nevoie de o fundamentare tehnică mai bună pe anumite propuneri de proiecte pe care noi le-am introdus acolo”, adaugă Orban.
PNL este de părere că trebuie pus pe masa Comisiei Europene un Plan Național de Reziliență îmbunătățit, în funcție de observațiile și punctele de vedere ale Comisiei și menținând anumite proiecte pe care vrea să le finanțeze, cu argumentație suplimentară. De exemplu, autostrăzile, cărora guvernul vrea să le dea o tentă verde, inclusiv proiectelor de infrastructură de transport rutier, care să fie dotate cu stații de încărcare ecologice.
„România are nevoie ca de aer de modernizarea infrastructurii de transport. Nu putem compara infrastructura de transport a României cu infrastructura de transport a altor țări de la nivelul Uniunii Europene”, explică Ludovic Orban.
Premierul României: „Este o negociere”
Florin Cîțu, prim ministrul Guvernului României, a explicat faptul că ministrul Investițiilor şi Proiectelor Europene a fost zilele trecute la Comisia Europeană. „Este o negociere. Noi am prezentat un plan, Comisia Europeană a venit cu comentarii, noi revenim cu aceste comentarii.
Eu nu aş spune că a refuzat ceva Comisia Europeană, pentru că nu este adevărat, nu are cum să se întâmple acest lucru, cred că este vorba de a remodela ce avem noi în planul nostru de redresare şi rezilienţă, pentru a intra exact în tiparele pe care le ia în calcul Comisia Europeană. Deci, nu văd aici nicio problemă”, a subliniat Florin Cîţu la Palatul Victoria.
Ce este PNRR
Uniunea Europeană a decis să înființeze un instrument financiar temporar – NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027. Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face față provocărilor generate de Criza Covid19 și consecințele sale economice.
Mecanism de redresare și reziliență (MRR) este pilonul principal al #NextGenerationEU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro.
Din cele 750 miliarde de euro destinate „Next Generation EU”, Comisia Europeană a alocat 672,5 miliarde de euro instrumentului temporar MRR în vederea finanțării planurilor de redresare și reziliență pe care le elaborează statele membre UE.
Bugetul MRR este constituit din:
- granturi în valoare de până la 312,5 miliarde euro
- împrumuturi de până la 360 miliarde euro
În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuturi pentru un total de 29,2 miliarde euro.
Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.
Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. România se află în această etapă.
Planul de Relansare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană.
PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020 . Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.
PNRR are la bază 6 piloni principali:
- Tranziția spre o economie verde;
- Transformarea digitală;
- Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;
- Coeziunea socială și teritorială;
- Sănătate și reziliență instituțională;
- Copii, tineri, educație și competențe.
