Stimată doamnă Ministru şi co-Preşedinte al Comisiei Mixte,
Stimate domnule Ambasador,
Dragi reprezentanţi ai delegaţiei Bavariei,
Doamnelor şi domnilor,
În primul rând, doresc să adresez un călduros bun-venit delegaţiei bavareze, precum şi celorlalţi distinşi oaspeţi care astăzi ne onorează cu prezenţa la acest important eveniment.
Este o onoare pentru mine să adresez participanţilor la această acţiune câteva cuvinte despre importanţa deosebită pe care o acordăm dialogului bilateral facilitat de existenţa Comisiei Guvernamentale România-Bavaria, care se bucură deja de o tradiţie onorantă.
Relaţiile dintre România şi Germania, în general, şi cele dintre România şi Bavaria, în particular, sunt foarte diverse şi dinamice, numeroasele acţiuni comune şi proiectele de colaborare dezvoltate pe multiple direcţii reprezentând o dovadă grăitoare în acest sens. Ne putem mândri, în egală măsură, că proiectele pe care le-am convenit, multe dintre ele finalizate cu suc…
Stimată doamnă Ministru şi co-Preşedinte al Comisiei Mixte,
Stimate domnule Ambasador,
Dragi reprezentanţi ai delegaţiei Bavariei,
Doamnelor şi domnilor,
În primul rând, doresc să adresez un călduros bun-venit delegaţiei bavareze, precum şi celorlalţi distinşi oaspeţi care astăzi ne onorează cu prezenţa la acest important eveniment.
Este o onoare pentru mine să adresez participanţilor la această acţiune câteva cuvinte despre importanţa deosebită pe care o acordăm dialogului bilateral facilitat de existenţa Comisiei Guvernamentale România-Bavaria, care se bucură deja de o tradiţie onorantă.
Relaţiile dintre România şi Germania, în general, şi cele dintre România şi Bavaria, în particular, sunt foarte diverse şi dinamice, numeroasele acţiuni comune şi proiectele de colaborare dezvoltate pe multiple direcţii reprezentând o dovadă grăitoare în acest sens. Ne putem mândri, în egală măsură, că proiectele pe care le-am convenit, multe dintre ele finalizate cu succesul aşteptat, urmăresc obiective ambiţioase. Este momentul să demonstrăm voinţa necesară pentru dezvoltarea unor noi acţiuni cu un dublu scop: pe de o parte, să ne aducă şi mai aproape ca naţiuni şi cetăţeni într-o Europă tot mai unită şi, pe de altă parte, să asigure valorificarea Comisiei mixte ca instrument de redresare şi dezvoltare economică sustenabilă.
Doamnelor şi domnilor,
Una dintre caracteristicile comerţului exterior dintre România şi Bavaria o reprezintă evoluţia continuă pozitivă a soldului comercial. Astfel, în perioada 2005-2009, comerţul exterior cu mărfuri dintre România şi Bavaria s-a majorat cu circa 38,3%, de la 1851 milioane euro în anul 2005, la 2560 milioane euro în anul 2009. În aceeaşi perioadă, exporturile României către Bavaria au crescut cu peste 53,2%, în timp ce importurile s-au majorat cu circa 24%.
În 2010, comerţul cu Bavaria este pe locul 1 în topul schimburilor dintre România şi landurile germane, circa un sfert (23%) dintre schimburile cu Germania derulându-se cu partenerii noştri bavarezi.
Investiţiile germane reprezintă o componentă foarte importantă în economia românească, iar guvernul român susţine dezvoltarea şi diversificarea acestora. Acestea aveau o pondere de 10,44%, la 31 martie 2010, cu 17.586 societăţi înregistrate, multe dintre acestea reprezentând companii bavareze de renume european sau internaţional.
Înfiinţarea, la 28 iulie 1999, a Comisiei Guvernamentale România-Bavaria şi desfăşurarea, în perioada 2000-2008, a 6 sesiuni de lucru, ultima dintre acestea la Nürnberg, în perioada 9-11 iulie 2008, au contribuit în mod esenţial la dezvoltarea cooperării economice bilaterale. Au fost convenite programe de cooperare care au facilitat: participarea activă a firmelor bavareze la procesul de privatizare şi dezvoltare a infrastructurii din România, cooperarea în domeniile energiei şi cercetării-inovării, dezvoltarea turismului şi transferul de tehnologie.
Existenţa unui cadru de dialog orientat către definirea de acţiuni comune reprezintă, desigur, o condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru a imprima acestui dialog o finalitate relevantă pentru obiectivele noastre. De aceea, îmi este deosebit de plăcut să adresez mulţumiri liderilor politici din Bavaria, în mod particular dumneavoastră, doamnă Ministru, pentru angajamentul clar faţă de cooperarea mijlocită de Comisia mixtă.
Evoc cu plăcere schimburile desfăşurate la nivel politic în ultima perioadă, dintre care aş menţiona vizita domnului Horst Seehofer, Primul Ministru al landului Bavaria, din luna mai a acestui an, şi convorbirile purtate în spirit pragmatic cu şeful Guvernului de la Bucureşti, domnul Emil Boc. De asemenea importante au fost vizita delegaţiei conduse de doamna Katja Hessel, de la Ministerul de Stat al Bavariei pentru Economie, Infrastructură, Transport şi Tehnologie, precum şi vizita la München, de data aceasta, a domnului Vasile Blaga, Ministrul român al Administraţiei şi Internelor. La acestea putem adăuga numeroasele evenimente în plan bi – şi multilateral, în care statele noastre au fost implicate, vizitele reciproce ale specialiştilor şi experţilor de la nivelul diverselor autorităţi.
Aşa cum a fost subliniat şi în cadrul întâlnirii pe care Primul Ministru Seehofer a avut-o cu Premierul Emil Boc, viitoarele proiecte de colaborare româno-bavareze se vor axa pe cooperarea în patru domenii principale: politica regională, politica educaţională, energie şi turism.
Doamnelor şi Domnilor,
Începând cu a doua jumătate a anului 2008, ne confruntăm cu cea mai gravă criză economică de la Marea Depresiune din anii ’30 ai secolului trecut, iar acum suntem martorii efectului pervers antrenat de măsurile de stimulare fiscală destinate sectoarelor financiare şi economiei reale. De la gândirea unor soluţii pentru salvarea instituţiilor financiare, inclusiv prin măsuri de reglementare şi supraveghere, şi a unor sectoare esenţiale pentru sectorul industrial, Uniunea Europeană în ansamblu a început un amplu proces de reflecţie asupra modalităţilor de a soluţiona şi preveni crizele fiscale profunde cu care se confruntă mai multe state membre.
Europa are nevoie de o strategie de coordonare a politicilor economice pentru aşezarea bazelor unui model economic de creştere sustenabilă, în condiţiile combaterii schimbărilor climatice şi asigurării unei rate ridicate de ocupare a forţei de muncă.
Obiectivul general al noii Strategii Europa 2020, ale cărei ţinte tematice au fost adoptate recent de către Consiliul European, este acela de asigurare şi consolidare a creşterii competitivităţii Uniunii pornind de la cinci domenii cheie: ocuparea forţei de muncă, finanţarea cercetării-dezvoltării, asigurarea resurselor energetice în condiţiile combaterii schimbărilor climatice, susţinerea educaţiei şi lupta împotriva sărăciei.
România a demarat la începutul lunii martie un amplu proces de consultare a tuturor factorilor implicaţi în definirea şi implementarea, la nivel naţional, a Strategiei Europa 2020. România va acorda atenţie restructurării activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare în vederea eficientizării activităţii şi orientării rezultatelor acesteia către economie. De asemenea, din perspectiva României, prezintă un interes aparte aspecte precum coeziunea economică şi socială, dezvoltarea mediului de afaceri, deblocarea pieţei interne sau eliminarea barierelor de pe piaţa muncii.
Doamnelor şi Domnilor,
În acest moment, principalul obiectiv al Guvernului României constă în contracararea efectelor negative ale crizei economice, prin asigurarea stabilităţii macroeconomice şi sprijinirea mediului de afaceri în vederea reluării creşterii.
În ceea ce priveşte reducerea deficitului fiscal şi consolidarea finanţelor publice, o atenţie prioritară este acordată implementării angajamentelor asumate de România în baza acordurilor încheiate cu Fondul Monetar Internaţional şi, respectiv, Comisia Europeană.
În prezent, România este în curs de a implementa un plan de măsuri pentru a asigura revenirea situaţiei fiscal-bugetare în marjele prevăzute de Pactul de Stabilitate şi Creştere al Uniunii Europene. Au fost adoptate măsuri de reducere a cheltuielilor în sectorul bugetar, respectiv a cheltuielilor de personal şi a cheltuielilor de investiţii, şi de reformare a sistemului de pensii şi asigurări sociale, la care se adaugă măsuri de creştere a ratelor de fiscalizare şi de combatere a evaziunii fiscale. De asemenea, a început procesul de restructurare a sistemului administraţiei publice centrale şi locale.
Pentru Guvernul României, perfecţionarea sistemului de accesare şi implementare a instrumentelor structurale europene reprezintă o prioritate absolută. Nevoile de dezvoltare ale României şi contextul economic actual fac imperativă creşterea rapidă a gradului de absorbţie a fondurilor europene, în interesul creşterii competitivităţii economiei româneşti şi al recuperării decalajelor faţă de partenerii europeni dezvoltaţi. În acest context, am toată încrederea că ne veţi sprijini, stimată doamnă Ministru, în demersul de a utiliza cadrul Comisiei mixte pentru a ne facilita accesul la experienţa şi expertiza valoroasă a părţii bavareze în ceea ce priveşte orientarea instrumentelor structurale pe direcţiile cele mai potrivite de creştere.
Doamnelor şi Domnilor,
Europa are nevoie de o strategie pentru asigurarea creşterii competitivităţii sale economice într-un context extrem de dificil, determinat de actuala criză, de o competiţie internaţională strânsă pentru accesul la resurse şi la pieţe, de îmbătrânirea populaţiei, de apetenţa redusă pentru susţinerea sectoarelor de cercetare-inovare. Sunt convins că sunteţi în asentimentul meu, stimată doamnă Ministru, când afirm că şi această Comisiei mixtă poate avea o contribuţie valoroasă la atingerea obiectivelor de creştere asumate la nivelul Uniunii Europene.
În încheiere, doresc să urez succes deplin lucrărilor celei de-a VII-a ediţii a Comisiei Guvernamentale Mixte România-Bavaria şi să vă mulţumesc anticipat, stimată doamnă Ministru, pentru sprijinul pe care personal îl veţi acorda în acest sens.
Vă mulţumesc!
