Biroul de Turism pentru Tineret (BTT) a fost înființat în anul 1968, iar principalul obiectiv turistic care intra în patrimoniul lui a fost stațiunea Costinești, numită Stațiunea Tineretului în anii 70. Într-un timp foarte scurt, comuniștii au construit aici peste o sută de clădiri: hoteluri, vile, bungalouri, căsuțe de vacanță, restaurante, discoteci, terase și apartamente pentru angajați. În total, construcțiile s-au întins pe o suprafață de 370.000 de metri pătrați.
După stațiunea Costinești, în patrimoniul BTT intră, tot în perioada comunistă, mai multe imobile (hoteluri, vile, case de vacanță) și o pârtie de schi de la Pârăul Rece și un complex hotelier la Câmpulung Moldovenesc. De asemenea, BTT a devenit proprietara a nouă vile și unui Complex sportiv la Izvorul Mureșului și a mai multor căsuțe, vile și o discotecă în Delta Dunării, la Complexul Roșu. În Capitală, BTT avea 4 baze sportive și de agrement (Tei, Pantelimon, Băneasa și Străulești). Tineretul Comunist mai deținea hoteluri în Bucegi, Sibiu, Târgu Jiu, Brăila etc.
Toate aceste bunuri au trecut în anul 1990, odată cu desființarea BTT, la Compania Autonomă de Turism pentru Tineret care devine după un an societate comercială. Trebuie spus că patrimoniul deținut la Costinești era cel mai important ca valoare și ca dimensiune.
Conform deputatului Antal Istvan care a trimis o interpelare ministrului Tineretului și Sportului la finalul anului 2017, începând cu 1992 SC Biroul de Tranzacții și Turism SA (noua denumirea a fostului BTT) începe să vândă din active. „În prezent managementul BTT-ului este cel puțin discutabil, având în vedere că compania de stat încasează sume derizorii din închirierea a sute de vile și terenuri, iar cifrele arată că activitatea companiei duce la pierderi enorme. BTT a raportat pierderi de 5,6 milioane de lei (circa 1,2 milioane de euro), cu o cifră de afaceri de 1,56 milioane de lei (350.000 de euro), dintre care veniturile realizate din închirierea a sute de clădiri și terenuri a însemnat doar 995.000 de lei (220.000 de euro)”, spune deputatul.
Antal Istvan reamintește că ponderea cea mai mare a activelor BTT o reprezintă clădirile (peste 200) și terenurile de la Costinești, unele dintre ele trecând în patrimoniul unei societăți „apendice”, perla Costineștiului la o valoare foarte scăzută, așa cum reiese dintr-un raport al Curții de Conturi.
Însă, problema cea mai mare a apărut în anul 1999 când directorul BTT, Radu Vâclea, semnează mai multe contracte (67) de asociere prin participațiune și pune clădirile din Costinești la bătaie. Toate aceste contracte aveau clauză de preemțiune irevocabilă, adică investitorii aveau dreptul de a cumpăra primii. După numai câteva luni de la semnarea contractelor, 22 de chiriași cumpără vilele închiriate, iar în numai doi ani, peste 70 de clădiri (hoteluri, vile, case de vacanță bungalouri) de la Costinești trec în proprietatea unor privați. În 2016, Radu Vâclea a fost condamnat definitiv la 6 ani de închisoare cu executare, instanța hotărând și anularea celor 22 de contracte de vânzare-cumpărare semnate de el.
„Astăzi, BTT este într-o stare catastrofală. Mai are în Costinești un singur hotel funcțional, Hotel Forum, și încă 73 de corpuri de clădire, majoritatea ruină sau închise”, spune deputatul care solicită o anchetă complexă, identificarea persoanelor responsabile de dezastrul patrimoniului BTT și reactivarea acestuia pentru realizarea de venituri.
La toate aceste probleme enunțate de Antal Istvan, ministrul Tineretului și Sportului de la acea vreme, Marius Dunca, a răspuns printr-o radiografie a stării de fapt a BTT, nu prin soluții viabile care ar putea schimba soarta acestui patrimoniu. Răspunsul reprezentantului Guvernului a constat în descrierea istoriei BTT atât înainte, cât și după 1989, a acționariatului care s-a schimbat în decursul vremii (statul român fiind în permanență majoritar) și a unor date economice descrise și de către petiționar.
Ministrul Dunca a reiterat numărul proceselor aflate în diferite stadii cu privire la recuperarea patrimoniului BTT de pe urma managementului fraudulos a fostului director Radu Vâclea.
Cu toate acestea, patrimoniul BTT care încă mai există și mai poate fi utilizat este administrat neclar și neperformant, profitul de pe urma închirierii către turiști a acestor clădiri intrând în marea sa parte în buzunare private, în detrimentul statului care dovedește încă odată că este incapabil să aibă grijă de bunurile țării.
