“Bigbrother”-ul interzis în România
Imaginile înregistrate de camerele de supraveghere din magazine, de pe drumurile naţionale, din spitale, sau şcoli sunt ilegale!
Un articol de Andreea PAVEL
În momentul unei astfel de înregistrări se încalcă dispoziţiile Legii 677 /2001, privind prelucrarea datelor cu caracter personal. Teoria este susţinută de faptul că, în condiţiile în care nu există o lege sau o decizie a Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), privind prelucrarea acestor date prin mijloacele de supraveghere video, acţiunea de a înregistra se situează în afara legii! Astfel, şi amenzile eliberate pe baza imaginilor înregistrare “în aer” devin nule, pentru că imaginile nu se pot folosit în Justiţie!
Explicaţia e simplă şi este dată de site-ul www.UrbanNews.ro, chiar în baza legislaţiei româneşti. Dar câţi cunosc legea integral?
Practic, conform Legii 677/2001 absolut toate mijloacele prin care se culeg, stochează şi prelucrează date personale ale consumatorilor, trebuie să primească autorizarea ANSPDCP. Aceasta este obligată să verifice prin controale, faptul că acele culegeri şi prelucrări de date personale, care surprind date din viaţa privată a oamenilor care intră în magazin sau circulă pe un drum naţional, respectă dreptul la o viaţă privată.
Problema este că până anul acesta, în România nu a fost adoptată vreo lege, sau decizie a ANSPDCP care să reglementeze care sunt normele ce trebuie respectate de aceste camere de supraveghere şi mai ales, care este modul în care datele stocate şi prelucrate pot fi folosite împotriva celor înregistraţi. De asemenea, încă nu se cunoaşte nici care este dreptul celui filmat să îşi exercite dreptul la opoziţie, dreptul de acces la date şi dreptul la intervenţie.
Procese câştigate cu înregistrări nule?!
Dacă toate aceste filmări devin nule, prin prisma faptului că încă nu există un cadru legal stabilit de autoritatea supremă (ANSPDCP) şi deci nu pot fi prezentate în instanţă, atunci ar trebui să ne gândim la toate procesele câştigate, sau pierdute pe baza unor astfel de probe! Toate înregistrările de acest gen trebuie reclamate la ANSPDCP, pentru că încă nu au nici o valoare şi nu respectădrepturile pe care le au locuitorii României, conform Legii 677 din 2001. Publicată în Monitorul Oficial nr. 790/12.12.2001, aceasta prevede, printre altele, următoarele:
- reptul de acces la date: dreptul de a obţine de la cel care culege, stochează şi prelucrează datele personale la cerere şi în mod gratuit, pentru o solicitare pe an, confirmarea faptului că datele în legătură cu persoana în cauză sunt sau nu prelucrate de către acesta.
- Un refuz în acest caz intră sub incidenţa penală. Iată, câţi îşi cunoşteau acest drept, atunci când s-au lovit de refuzul poliţiştilor de a le arăta înregistrările?
- Dreptul de intervenţie: dreptul de a obţine, la cerere şi în mod gratuit, rectificarea, actualizarea, blocarea, ştergerea sau transformarea în date anonime a datelor a căror prelucrare nu este conformă legii, în special a datelor incomplete sau inexacte.
- Un exemplu bun în acest caz este ancheta realizată de jurnaliştii DEZVĂLUIRI la hypermarketul Metro din Constanţa. Camerele de filmat din magazine erau montate astfel încât surprindeau imagini din cabinele de probă, intimitatea clientului fiind redusă la zero. Mai mult de-atât, imaginile video prin care sunt suprinşi hoţii din magazine nu au valoare în Justiţie, iar un avocat bun poate obţine invalidarea lor şi lipsirea acestora de efecte juridice.
- Dreptul de opoziţie: dreptul de a te opune în orice moment, din motive întemeiate şi legitime legate de situaţia particulară, ca datele care mă vizează să facă obiectul unei prelucrări, cu excepţia cazurilor în care există dispoziţii legale contrare.
Dezbatere publică ţinută secret de ANSPDCP!
De-abia în urmă cu o săptămână, ANSPDCP a lansat pe site-ul oficial o dezbatere publică pentru iniţierea unei Decizii care să normeze cadrul legal în care datele cu caracter personal se pot colecta şi procesa prin utilizarea mijloacelor de supraveghere video. Concluzia? Până acum nu a existat nici o normă care să determine intrarea în legalitate a acestor camere de supraveghere!
Iată cum sună un extras de pe site-ul agenţiei, preluat de Iulian Urban, pe blogul său (www.urbaniulian.ro): “În îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin lege, Autoritatea naţională de supraveghere a elaborat şi vă supune atenţiei proiectul unei noi decizii privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea mijloacelor de supravegherea video. Faţă de proiectul acestei decizii cu caracter normativ pot fi transmise opinii în termen de 10 zile de la afişarea prezentului anunţ, în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică”.
Şi, deşi dezbaterea publică se încheie pe 29 august a.c., aceasta nu se poate numi nici “dezbatere”, nici “publică”, întrucât proiectul de lege nu este afişat pe site-ul ANSPDCP!
