Horia Constantinescu a îndeplinit funcția de șef al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) de la începutul lunii august, până la finalul lunii noiembrie. În cele patru luni cât a condus instituția, cel cunoscut și sub numele de „Cattani de pe litoral”, pentru activitatea sa de la Constanța, a introdus o serie de noi reguli în rândul comisarilor Protecției Consumatorilor. Horia Constantinescu explică într-un amplu interviu acordat publicației DEZVĂLUIRI ce s-a întâmplat în perioada aceasta, care este starea actuală a ANPC și planurile pe care a apucat să le implementeze la nivel național.
Vă prezentăm prima parte a interviului realizat cu Horia Constantinescu, în prezent șeful Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Constanța.
Dezvăluiri: Cum a fost perioada în care ați condus Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor?
Horia Constantinescu: A fost o experiență extraordinar de interesantă. Pârghiile pe care le are președintele unei astfel de instituții sunt gigantice în raport cu cele ale unui comisar șef regional. Președintele poate supraveghea atât activitatea din punct de vedere economic al instituției, cât și din punct de vedere al rentabilității fiecărui comisar în parte.
A fost pentru prima dată, din câte știu, când un comisar ajungea în această poziție. Știind lucrurile cu care se confruntă activitatea de comisar am putut să le gestionez, în acest sens, din poziția de președinte. Imaginam atunci, împreună cu directorul Direcției de Control, în primele zile, că trebuie să reevaluăm activitatea colegilor la nivel național, pentru a putea stabili un mod unitar de abordare și evaluare a activității operatorilor economici.
Dezvăluiri: Cum se poate face evaluarea activității fiecărui comisar?
Horia Constantinescu: La 1 septembrie am dispus ca tabelul, pe care noi de 2 ani îl aveam implementat la nivelul județului Constanța, să fie implementat la nivel național. Acesta tabel, care naște animozități în instituție, arată câte acte a întocmit fiecare comisar, descrierea celor constatate, descrierea sancțiunilor și cuantumul acestora, eventualele măsuri complementare, deci toate datele pe care, ulterior am aflat că ni le cerea Curtea de Conturi într-o evaluare a managementului instituției. Reușisem cumva să implementăm înainte, ceva care va deveni sarcină obligatorie din perspectiva Curții de Conturi.
Lucrurile dor deoarece unii dintre colegi păcălesc activitatea instituției. Spun unii, pentru că s-a transmis greșit la un moment dat că toți colegii. Nu este adevărat. Majoritatea colegilor știu de ce vin la muncă. 70% dintre colegi sunt profesioniști, 70% dintre colegi trebuie doar să înțeleagă și să transmită informațiile către structura centrală, pentru a uniformiza abordarea. Am considerat că este esențial acest lucru, motiv pentru care implementasem la nivelul autorității naționale obligativitatea de a întocmi acte cu impact la nivel național. Până atunci nu se făcea așa, pentru că nu exista o centralizare fermă a documentelor și a modalității de abordare a acțiunii de control.
Ideea de cazier contravențional, care-mi aparține în exclusivitate, stabilește clar care dintre operatorii economici nu respectă sancțiunile și măsurile complementare. Atunci dă posibilitatea sancționării suplimentare a acestuia, tocmai pentru nerespectarea celor stabilite în trecut. Ne gândeam să arătăm în felul acesta operatorilor economici că au obligația ca pentru ceea ce au fost sancționați la nivelul unui județ să fie implementat la nivel național.
Dezvăluiri: Este necesară modificarea legislației în domeniul acesta?
Horia Constantinescu: Pornisem modificarea HG 21/1992, în baza căreia noi ne desfășurăm activitatea de control, un act normativ modificat de câteva ori până acum. Cred cu tărie că aceasta are nevoie să se transforme într-un act normativ cu mai mare greutate, de ce nu, chiar Lege. Trebuie să se aibă în vedere ce s-a întâmplat în ultimii ani și lucrurile cu care s-au confruntat în activitate comisarii. E necesară o nouă abordare pentru a se stabili, pe lângă sancțiuni majorate, și o abordare din această perspectivă: a punctului de lucru și a operatorului economic.
De asemenea, am început modificarea procedurii de control și a procedurii de gestionare a petițiilor, aducându-le în zilele noastre și așezându-le ca pe un tipar al activității comisarilor. Toate aceste lucruri au avut în vedere activitatea acestei autorități, ca activitate de control, în primul rând. Ulterior, ne-am dat seama și am stabilit că ar trebui gestionate la nivel național lucrurile constatate în sesizările depuse în anii trecuți la comisariatele județene.
ANPC este instituția care primește printre cele mai multe petiții din partea populației. Cum se face față la avalanșa de reclamații?
Horia Constantinescu: Scăderea volumului sesizărilor la nivel național poate fi gestionată printr-o relație constructivă cu operatorii economici mari. Ne-am întâlnit cu Distrigaz, cu ENEL, cu furnizorii mari și am stabilit sesizările, le-am împărțit pe categorii, am vorbit despre toate aceste aspecte, urmând să creionăm un birou unic unde consumatorul să meargă. Sunt situații care durează ani, în cazul branșamentelor.
La Constanța, din 800 de întârzieri la branșamentul gazelor, în aprilie, prin simpla discuție cu cei implicați, în acest moment mai sunt cam 100 de branșamente întârziate. Proiectul pilot de la Constanța putea fi aplicat la nivel național.
Dezvăluiri: Ați introdus în ANPC o serie de reguli care au stârnit numeroase comentarii. Erau necesare?
Horia Constantinescu: Vi se poate părea hilar: am reevaluat costurile printării și copierii documentelor, pentru că încercam să tezaurizez din ce în ce mai mulți bani în bugetul instituției, pentru a-i putea direcționa către termometre, lupe, genți frigorifice, mașini, ustensile și alte echipamente esențiale pentru comisari.
Am implementat printarea față-verso. Pe de o parte limitam costurile, pe de altă parte nu-mi bat joc de hârtie, economisirea acesteia fiind o formă de protecție a mediului înconjurător. Dacă am urmări aceste amănunte, am depista că, de exemplu, factura la nivelul structurii centrale a fost diminuată de la 10.000 la 5.000 de lei lunar. Poate părea puțin, dar într-un an? În plus sunt și structurile regionale și județene.
Mulți comisari au trăit cu impresia că ceea ce fac eu nu are în vedere relaxarea, dar mai mult decât relaxarea mi-am dorit obținerea de suficiente fonduri pentru a le ușura munca, pentru a le oferi combustibil, de exemplu. Dacă tot am ajuns aici, haideți să vorbim despre consumul de combustibil al unei autorități, despre foile de parcurs vizate de operatorii economici, dar care nu protejau interesele instituției suficient.
Am introdus verificarea mașinilor prin sisteme GPS, care asigură transparența deplasării autoturismelor instituției și evitarea unor suspiciuni. La finalul lunii se știe exact câți kilometri a făcut fiecare mașină, iar datele trebuie să coincidă cu foile de parcurs. Îmi doream prin acest lucru să știm, la nivelul consumului mediu, câți kilometri fac mașinile autorității, pentru a putea negocia facilități în anul 2020 cu un furnizor de combustibil. Aceste cheltuieli pot proteja o sumă de bani importantă, care apoi poate fi transmisă către comandamente. La acest moment, comandamentele sunt asigurate prin transbordarea de comisari zonali, limitrofi.
Am lucrat și la modificarea procedurii de control, prin introducerea notei de control în locul procesului verbal de constatare. Dușmanul meu de moarte este acest proces verbal. Sunt zeci de procese verbale discutabile, în care se constată că nu există nicio abatere. Din dorința de a elimina acest document, am introdus nota de control, limitând posibilitatea ca actele să fie contestate. Nu este de ascuns faptul că, numai la nivelul amenzilor, avem creșteri și de 942% în 2019 față de 2018. Mă întreb care va fi justificarea dacă vom scădea sub acest număr după ce Horia Constantinescu nu mai este președinte. Va fi un atribut greu al actualului președinte, de a ține în frâu aceste cifre.
Dezvăluiri: De ce era nevoie de economii pentru o autoritate publică de control?
Horia Constantinescu: Este foarte ușor să cheltui banii statului. Te trezești pe 1 ianuarie, te întinzi și aștepți să ai bugetul de la stat. În privat, cu cât te culci în seara de 31 decembrie în buzunar și în conturi, cu atât te trezești pe 1 ianuarie. Dacă ai fost risipitor, cu siguranță nu-i mai ai. La stat te trezești dimineața și-ți vezi bugetul fără să conteze cum l-ai cheltuit tu anul precedent. Eu am încercat să creionez un buget cât mai transparent și cât mai rentabil pentru 2020. Am reevaluat inclusiv serviciile de pază. De la 57.000 de lei lunar, am ajuns la 12.000 de lei în București.
Dezvăluiri: Ați găsit și alte cheltuieli nejustificate în ANPC?
Horia Constantinescu: Vă pot spune că am găsit situații în care slaba evidență și dificila gestionare a situaților financiare au dus la o serie de abateri. Nu aș vrea să mă erijez în cel care constată abateri cu caracter penal, dar multe au fost situațiile, la nivelul direcției economice din ANPC, în care am depistat facturi neachitate de luni sau ani, unele generând penalități nejustificate. De ce? Pentru că nu a existat un tablou general al fiecărei entități financiare. Nici azi nu cred că s-a terminat, dar noi creionaserăm (chiar cu cea care este acum șeful ANPC) o evidență a cheltuielilor lunare obligatorii (chirii, utilități, consumabile).
Este jenant să vă spun că la Comisariatul Piatra-Neamț, din varii motive, au rămas fără utilități. Este jenant să te prezinți într-un comisariat unde este frig și nu curge apa și nici lumina nu se aprinde. Cumva, în fluxul general, s-a scăpat din vedere plata esențială a utilităților.
Este de înțeles că acolo unde nu te gândești câtă benzină se consumă și cum se deplasează comisarii în teren, cumva îți imaginezi că aceștia au și alte surse de venituri pentru a-și putea deconta benzina. E greu de imaginat că merg pe jos sau cu bicicleta.
Faptul că nu există nicio predictibilitate a cheltuielilor este mai puțin important, deoarece există o grămadă de cutume: <așa se face>, <așa se făcea>, <așa se înregistra până acum>, <de ce schimbi>, <de ce introduci raportarea per activitate?>. Nu se moare raportând activitatea.
Dezvăluiri: De ce este atât de important ca un comisar să-și raporteze activitatea?
Horia Constantinescu: Comparând activitatea comisarilor, există comisari care muncesc și peste 11 ore. Cum pot eu să mă uit în ochii acelui comisar și să-i explic faptul că altul, din alt județ, poate să facă o hârtie la 7 zile. Ei primesc același salariu. Sunt comisari supărați pe mine și mă doare inima, deoarece eu nu mă refer la cei a căror activitate o salut și o cunosc, mă refer la indolenți, la agramați, care văd în mersul la muncă o soluție pentru rotunjirea veniturilor, și îmi asum ceea ce spun. Mă refer la unii colegi din Dolj, care sunt supărați pe mine, cărora inclusiv juristul regional le-a atras atenția că încadrează greșit neregulile, pentru a aplica sancțiuni mai mici. Nu știu de ce făceau acest lucru. Aș vrea să fie mai puțin supărați, dar mai drepți. Nu avem de protejat activitatea niciunui indolent.
Cred cu tărie că ANPC are nevoie de o reevaluare din temelii. Cumva să ne asumăm că unii dintre colegi trebuie să facă doar muncă de birou pentru a nu fi expuși oboselii și tentațiilor. Trebuie să-i lăsăm pe teren pe cei reprezentativi pentru instituție care, în momentul în care deschid ușa, știi că este acțiunea serioasă a unei autorități și o vei trata cu responsabilitate, cu asumare, iar consumatorii se vor simți protejați.
