Comisia Europeană

Fondul Proprietatea , la tepe, în Piata Victoriei

Orgaigrama oculta a Guvernului Tariceanu (IV)

Activitatea Grupului Interministerial pentru solutionarea problemelor proprietatii, creat la initiativa premierului Calin Popescu Tariceanu în luna mai a anului 2005, a avut doua contributii marcante în evolutia planului magistral prezentat de noi în materialele anterioare. Prima contributie se refera la adoptarea principiilor care au stat la baza elaborarii Titlului VII din Legea 247 din 19 iulie 2005 privind reforma în domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, iar cea de-a doua la elaborarea actului constitutiv al SC Fondul Proprietatea SA, adoptat prin Hotarârea Guvernului nr. 1.481 din 24 noiembrie 2005. Ambele momente de glorie au fost patronate de premierul Tariceanu, atât prin initiva, cât si prin acordarea tuturor sarcinilor vizate catre esalonul doi din Partidul National Liberal, dincolo de orice discutie de principiu despre competente, conduite si incompatibilitati.

Un articol de ADRIAN CÂRLESCU

Si de aceasta data, ne rezervam dreptul de a proceda sistematic în prezentarea activitatii Grupului Interministerial, pleacând de la cele doua contributii marcante si oprindu-ne la problemele de conduita ale membrilor sai.

Cum sa joci la bursa litigiile de proprietate

Adoptarea Legii 247/2005 privind reforma în domeniile proprietatii si justitiei constituie, prin noutatea solutiei propuse, un moment unic în istoria administrativa si juridica a României. Pentru prima data, oficialitatile au gândit posibilitatea de solutionare a tuturor litigiilor de proprietate prin conversia titlurilor de despagubire sau a titlurilor de plata în actiuni tranzactionabile pe bursa de valori. Cu alte cuvinte, procesul de retrocedare poate fi deblocat si chiar solutionat, daca cele aproximativ 200.000 de persoane ale caror bunuri au fost nationalizate sub regimul comunist, iar drepturile lor de proprietate nu au putut fi reconstituite în natura lor din diverse motive pâna în anul 2005, ar primi în locul despagubirilor, prevazute în toate actele normative din domeniu, actiuni la un fond de investitii. Cu alte cuvinte, tot parcursul legislativ anterior din domeniul retrocedarilor, gasit constitutional de intantele competente, a fost rasturant cu fundul în sus, doar pentru ca cineva, în speta papusarii din spatele Grupului Interministarial, a gândit cu premeditare în urmatorul sens: nu le reconstituim dreptul de proprietate în natura, pe vechiul amplasament sau în compensare, dar nici nu le oferim despagubirile cuvenite, de vreme ce le putem da actiuni la un fond de investitii. Pentru un bun cert, evaluat la o suma fixa de catre experti evaluatori acreditati în conditiile legii, titularul dreptului de proprietate ar urma sa primeasca titluri variabile în functie de evolutia pietei de actiuni, fapt contrar dispozitiilor constitutionale. În plus, statul român ofera si un portofoliu extrem de consistent fondului de investitii, renuntând în favoarea acestuia la participatii generoase detinte la 119 companii nationale, societati nationale sau societati comerciale strategice, toate având situatii financiare de exceptie, toate pe profit si cu perspective certe de dezvoltare. Dar asa, devin stravezii planurile de privatizare mascata a pachetelor transferate catre acest fond de investitii mai ales ca, atentie, potrivit Legii 247/2005 cu modificarile ei, titlurile de despagubire si titlurile de plata care urmeaza sa fie convertite în actiuni la Fondul Proprietatea pot face obiectul actelor juridice de succesiune, transfer, vânzare-cumparare sau cesiune în afara pietei reglementate si controlate de Comisia Nationala a Valorilor Imobiliare. Desi formal CNVM-ul nu are competente asupra acestor tranzactii, tinând cont de scopul încheierii acestora – anume acumularea de catre posibili investitori a viitoarelor actiuni la Fondul Proprietatea – situatia ar fi impus o sporire a competentelor CNVM si nu, asa cum s-a procedat, o limitare expresa. Definind astfel cadrul de lucru, Grupul Interministerial, Guvernul si Parlamentul care a adoptat legea prin procedura asumarii raspunderii guvernamentale au creat posibilitatea ca numeroasele case de avocatura sau firme de consultanta care intermediaza obtinerea titlurilor de despagubire sau de plata sa le achizitioneze pentru grupurile de investitori interesate nu atât de problemele de proprietate, cât de pachetele de actiuni strategice puse de statul român la dispozitia Fondului Proprietatea. De altfel, un expert în materie de fonduri de investiti, în speta Sorin Ovidiu Vântu, a si declarat ca, asa cum a fost construita legea, ar putea în doar câteva luni de zile sa devina actionarul majoritar al Fondului Proprietatea. Oare SOV era critic sau doar anticipativ?

Pagubiri de 4 miliarde de euro, pentru despagubiri incerte

În data de 24 noiembrie 2005, Guvernul Tariceanu a adoptat Hotarârea cu numarul 1.481 privind înfiintarea Societatii Comerciale Fondul Proprietatea SA, acest moment constituind a doua contributie decisiva a Grupului Interministaerial condus de Bogdan Olteanu, finul premierului. Potrivit actului normativ citat, Fondul Proprietatea este un organism de plasament colectiv, societate de investitii de tip închis cu actionar unic statul român, reprezentat de Ministerul Finantelor Publice, pâna în momentul în care actiunile vor fi transmise persoanelor fizice ce au dobândit titluri de despagubire sau de plata în baza Legii 247/2005, iar societatea va deveni de tip deschis, prin listarea la Bursa de Valori Bucuresti. Obiectul principal de activitate al fondului consta în administrarea si gestionarea portofoliului (compus din cote de participatie de la 9 la 20% din 119 societati, dar si din cuantumul creantelor externe acumulate de statul român pâna la finele anului 1989) în vederea acordarii despagubirilor aferente imobilelor ce nu pot fi restituite în natura, prin transfer cu titlu gratuit al actiunilor din proprietatea statului în proprietatea persoanelor îndreptatite. Capitalul social de înfiintare a fondului este stabilit prin Hotarârea de Guvern la 14.240.540.675 lei (RON), ceea ce înseamna 4,26 miliarde de euro, însa suma este cumva scoasa din burta, neavând la baza o evaluare a portofoliului la valoarea de piata. Aceasta scapare este un motiv excelent pentru Guvern de a aloca din resurse bugetare de rezerva diferenta eventuala ce se va constata între capitalul social stabilit aleatori sau naiba stie cum de baietii condusi de Bogdan Olteanu si evaluarea ulterioara a portofoliului. Sa mai spunem ca, potrivit aceluasi act normativ, Guvernul a disponibilizat din rezerva bugetara suma de 500.000 RON (cinci miliarde de lei vechi) în vederea înfiintarii Fondului Proprietatea, desi sediul institutiei era pus la dispozitie de Ministerul Finantelor Publice, iar înregistrarea la Registrul Comertului nu depasea 10% din suma. Trebuiau însa acoperite serviciile de consultanta, nementionate nicaieri în hotarârea de guvern sau în actul contitutiv al Fondului.

Conduita si tepele din Piata Victoriei

Despre conduita membrilor Grupului Interministerial ne-am pronuntat în materialul anterior. Iata tabloul, reluat sintetic:
Presedintele Bogdan Olteanu – finul premierului, foloseste în scop de afaceri un imobil alocat de RAAPPS pentru activitati electorale, în timp ce fosta sa asociata Stefania Gorghiu si vicepresedintele Grupului Interministerial Vlad Octavian Moisescu erau membri în consiliul de administratie al regiei.
Vicepresedinta Ingrid Zaarour este omul caselor de avocatura care activeaza acum pe sectorul consultantei pentru retrocedare, nefiind exclusa nici activitatea de achizitionare a titlutilor de despagubire sau de plati pentru eventuali investitori interesati sa devina actionari la Fondul Proprietatea.
Vicepresedintele Vlad Octavian Moisescu a fost implicat în tranzactia de înstrainare a pachetului de 5% din SC Mobifon SA detinut de Compania Nationala Posta Româna, în cadrul careia detinuse functia de director general interimar în ultima perioada a guvernarii CDR. Firma Post GSM apartinând lui Moisescu a achizitionat pachetul de actiuni vânzându-l unui off-shore din Cipru înainte de a achita contravaloarea catre CNPR, tranzactia cauzând un prejudiciu de 14 milioane de dolari Postei.
Nicolae Ivan a fost asociat în SC Solon Consult SRL, firma care a oferit consultanta de specialitate în vederea retrocedarii castelului Bran în favoarea lui Otto de Habsburg.
Alexandru Cojocaru are traditii de familie cu privire la functionarea fondurilor de investitii, tatal sau fiind unul din fondatorii SAFI, partener de afaceri cu Catarama si Tariceanu, la Librabank si Intervam, dar si administrator al uneia din firmele din grupul Rompetrol al lui Dinu Patriciu.
Mihai Bogdan Catuneanu a fost director al Bursei de Valori Bucuresti, director al Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii în Industrie, dar si consultant în privatizarea Bancii Agricole.
Dragos Neacsu este fostul secretar de stat de la Finante care a semnat acordul de negociere rusinos cu Republica Irak pentru recuperarea datoriilor istorice, reusind contraperformanta de a înjumatati banii datorati de pe vremea regimului Ceausescu.
Gabriel Zbârcea este fostul sef al AVAS-ului, cel care a gândit ineptia executarii silite a statiunilor de cercetare, pentru a permite avântul unor firme apropiate guvernului Tariceanu, în frunte cu Murfatlar SA.
Daca în capania electorala, reprezentantii Aliantei DA promiteau prin vocea lui Basescu o întâlnire în Piata Victoriei, la tepe, iata ca prin vocea lui Tariceanu întâlnirea a si avut loc, desi alta este semnificatia tepelor.

Actualitate

To Top