În contextul scandalului legat de restaurarea cetăţii Capidava, reprezentanţii Comisiei Naţionale „Limes” au acuzat firmele care au realizat proiectul tehnic şi lucrarea propriu-zisă că ar fi afectat iremediabil situl arheologic. Acest lucru, spun membrii comisiei, ar periclita şansele ca cetatea Capidava să fie înscrisă în patrimoniul UNESCO.
Căutând acţionariatul firmei de proiectare Abral Art Product SRL care, alături de Top Management ING SRL, a câştigat licitaţia pentru întocmirea proiectului tehnic, am avut parte de o surpriză de proporţii: aceasta este deţinută, în proproţie de 52%, de Aurel Ioan Botez, numit în anul 2014 Preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Adică instituţia subordonată Ministerului Culturii care avizează astfel de intervenţii asupra monumentelor istorice!
Mihai Răzvan ROTARU
Pe 1 octombrie, mai mulţi reprezentanţi ai Comisiei Naţionale „Limes” au descins la Capidava, pentru a verifica stadiul în care se află lucrările de reabilitare, fiind cunoscut faptul că reprezentanţii firmei Mara Construct, au intrat în atenţia DNA. Membrii comisiei Limes s-au arătat foarte îngrijoraţi de starea monumentului istoric şi au arătat cu degetul spre constructor, dar mai ales spre proiectant, care ar fi afectat în mod iremediabil cetatea Capidava:
Consecință directă a modului în care s-a proiectat, avizat și executat intervenția asupra zidurilor, turnurilor și a celor două porți (principală și secundară), cetatea, în forma sa actuală, nu mai corespunde criteriilor de autenticitate și integritate definite de UNESCO pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO World Heritage List), fapt care poate afecta includerea sitului pe listele tentative naționale în cadrul Programului Național Limes
La Capidava poate fi văzută reconstrucția cetății zidite în a doua jumătate a secolului al III-lea p. Chr. Ea se distinge prin masivitate și volum, dar nu mai conferă lizibilitate fazelor istorice care însoțesc monumentul până în sec. XI p. Chr., când fortificația este definitiv abandonată. Aceste faze istorice nu au fost evidențiate în mod concret la punerea în operă. Pe cale de consecință, o mare parte a informației istorice a fost astfel pierdută definitiv, în ciuda faptului că un proiect de restaurare de o asemenea amploare ar fi trebuit să țină cont de acest aspect esențial.
În replică, preşedintele Consiliului Județean Constanța (beneficiarul proiectului), Horia Ţuţuianu, spune că responsabilitatea este a proiectantului şi a Ministerului Culturii care a emis toate avizele necesare:
Din verificările pe care le-am făcut, proiectul a primit toate avizele de la Ministerul Culturii pentru studiul de fezabilitate și proiectul tehnic. Pe fiecare etapă de execuție au fost încheiate procese verbale de recepție care au fost avizate de proiectant și agreate de Ministerul Culturii
Claudiu Palaz, vicepreşedinte CJ: Angajaţii refuză să îmi dea acte din dosar!
În cadrul Consiliului Judeţean povestea este mult mai încurcată. Vicepreşedintele CJC, Claudiu Palaz, acuză fosta conducere de o relaţie incorectă cu firma de proiectare şi se plânge că unii angajaţi ai instituţiei nu vor să îi pună la dispoziţie documente din dosar:
Am aflat că persoane din Consiliul Judeţean au solicitat firmei de proiectare să delege doi oameni care să îşi analizeze propriul proiect!. În loc să ceară specialişti de la Ministerul Culturii, ei au cerut oameni tocmai de la firma de proiectare. Vă daţi seama despre ce vorbim aici? În afară de asta, sunt câţiva angajaţi din Consiliul Judeţean care mă tot duc cu vorba atunci când le cer documente din acest dosar. De aceea, vreau ca în următoarea şedinţă a CJ, să solicit public acest dosar, în calitate de consilier judeţean”.
