Broşura editată de Mănăstirea “Petru Vodă” Neamţ e distribuită gratuit la Constanţa de Fundaţia Sfinţii Martiri Brâncoveni
Jurnaliştii DEZVĂLUIRI au descoperit faptul că Fundaţia Sfinţii Martiri Brâncoveni distribuie gratuit în Constanţa o broşură cu numele “Acatistul Noului Mucenic Valeriu, Sfântul Închisorilor”.
“Acatistul” este editat de Mănăstirea “Petru Vodă” Neamţ, fără acordul Mitropoliei Moldovei şi îi este închinat unui lider al Mişcării Legionare (Valeriu Gafencu a fost preşedintele Frăţiei de Cruce) care nu a fost declarat sfânt de către Biserica Ortodoxă Română.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, preotul Constantin Stoica, a declarat că acest lucru reprezintă o “încălcare a rânduielilor bisericeşti”.
Un articol de Mihai Răzvan ROTARU
Reamintim că în urmă cu o săptămână aceeaşi Mănăstire Petru Vodă a fost în centrul unui scandal, după ce a apărut pe internet o înregistrare în care câteva măicuţe îi intonau Părintelui Iustin Pârvu (duhovnicul aşezământului) cântecul “Sfântă tinereţe legionară”.
Împotriva UE, a internetul, a televizorului şi a dialogului dintre religii
Fundaţia Sfinţii Martiri Brâncoveni, înfiinţată la Constanţa de omul de afaceri Marcel Bouroş, s-a evidenţiat în ultimii ani printr-o bogată activitate cultural-religioasă: grădiniţă şi şcoală creştine, librărie creştină, conferinţe pe teme religioase.
În acelaşi timp, toate activităţile fundaţiei poartă o puternică amprentă naţionalist-legionară, de la tablouri cu lideri ai Mişcării Legionare prezente în spaţiile fundaţiei, la cărţi şi la conferinţe în care sunt respinse: dialogul între religii, Uniunea Europeană, internetul, televiziunea şi medicina.
La librăria şi la recepţia pensiunii administrate de fundaţie poate fi găsit un acatist al Sfântului Valeriu Gafencu, în format de buzunar, distribuit gratuit.
Acest demers face parte dintr-un plan mai amplu de promovare a “Sfinţilor Închisorilor”, în încercarea de a forţa Sinodul Bisericii Ortodoxe Române să îi canonizeze pe cei care au suferit în temniţele comuniste. Demersul pare a avea însă şanse mici de reuşită, în condiţiile în care majoritatea “Sfinţilor Închisorilor” au fost membri de frunte ai Mişcării Legionare din România, considerată o grupare xenofobă, de sorginte fascistă.
Dincolo de judecăţile de ordin politic, unde părerile pot fi împărţite, rămâne întrebarea dacă reprezentanţii unei mănăstiri pot edita acatiste (rugăciuni dedicate sfinţilor) pentru persoane care nu au fost canonizate oficial de Biserică.
Reprezentanţii BOR spun că este o încălcare a rânduielilor bisericeşti
Răspunsul dat de purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, preotul Constantin Stoica, pentru ziarul DEZVĂLUIRI a fost fost tranşant: “Acest lucru nu este permis. Avem de-a face cu o încălcare a rânduielilor bisericeşti”. Stoica a întărit faptul că doar Sinodul Bisericii Ortodoxe Române poate conferi cuiva calitatea de sfânt. Până atunci, nu este normal ca acestor persoane să li se picteze icoane sau să li se dedice rugăciuni. Totodată, există o ordine cronologică a acestor canonizări şi, în condiţiile în care există episcopi sau călugări români, începând din secolul XIII până în prezent, care aşteaptă să fie declaraţi sfinţi, va mai dura destul până să fie pusă în discuţie problema unor sfinţi ai secolului XX.
Arhiepiscopia Tomisului va lua măsuri
Am discutat şi cu purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, preotul Alin Boc, fiind cunoscut faptul că Fundaţia Sfinţii Martiri Brâncoveni este un partener tradiţional al Arhiepiscopiei, în diverse acţiuni. Preotul Boc s-a arătat uimit de acest demers al fundaţiei şi ne-a promis că Arhiepiscopia va face cercetări. “Nu ştiam de acest lucru şi nu înţeleg de ce nu s-au consultat cu noi înainte. În urmă cu ceva timp, acestă fundaţie a susţinut o campanie de descurajare a avortului şi atunci ne-au adus pliantele, le-a văzut şi Înalt Prea Sfinţitul şi totul a fost în regulă”.
Trebuie spus că nu este pentru prima dată când reprezentanţii Fundaţiei Sfinţii Martiri Brâncoveni pun în dificultate Arhiepiscopia Tomisului. Ultima ispravă de acest fel datează din urmă cu doi ani, când reprezentanţii fundaţiei au contestat vehement decizia Patriarhiei Române, care stabilise că paşapoartele biometrice nu prezintă niciun pericol din punct de vedere spiritual. Întervievat de jurnaliştii DEZVĂLUIRI, ÎPS Teodosie a spus atunci că nu a auzit de acestă fundaţie şi nu are nicio legătură cu acţiunile acesteia.
Memoria lui Gafencu, folosită în războiul diplomatic dintre România şi Rusia
Disputa pe marginea canonizării lui Valeriu Gafencu este mutată în planul politicii externe a României.
La o emisiune a unui post de televiziune din Republica Moldova, Mitropolitul pro-rus Vladimir (nerecunoscut de Biserica Ortodoxă Română) a pus în discuţie canonizarea lui Valeriu Gafencu. Vladimir a declarat că va propune Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române canonizarea lui Gafencu (deşi între Mitropolia condusă de el şi BOR nu există niciun fel de dialog!). Dacă BOR va refuza (lucru foarte probabil), atunci va adresa propunerea Patriarhiei Moscovei, a adăugat Mitropolitul Vladimir.
Avem aici toate ingredientele unui război diplomatic în care memoria lui Valeriu Gafencu (care a luptat, printre altele, împotriva Rusiei comuniste) este folosită ca instrument.
Icoană a şefului legionar Zelea Codreanu, la o mănăstire din Slobozia
Cazul acatistului “Sfântului Valeriu Gafencu” editat de mănăstirea Petru Vodă nu este nici pe departe un caz singular în disputa pe tema “Sfinţilor Închisorilor” Jurnaliştii DEZVĂLUIRI au descoperit în urmă cu un an, la Mănăstirea Sfinţii Voievozi din Slobozia, o icoană a şefului legionar Corneliu Zelea Codreanu. O fostă călugăriţă ne-a spus că o persoană a adus în mănăstire mai multe exemplare (xerocopii ale unei icoane pe lemn). În faţa evidenţelor, stareţa mănăstirii, Maica Varvara, ne-a smuls pur şi simplu icoana din mână, încercând să şteargă urmele acestei poveşti: “Nu vă dau nicio icoană, ea este un bun al mănăstirii şi va rămâne aici, până vom cerceta tot ce s-a întâmplat”. Nu ştia însă că am reuşit să îi facem cîteva fotografii cu icoana în mână.
Preotul mănăstirii, călugărul Gavril, căruia i-am povestit pe scurt întâmplarea, ne-a tăiat-o scurt: “Foarte bine v-a făcut maica. Eu aş fi de acord să fie canonizat Corneliu Zelea Codreanu”!
